de la catedra de filologie slava, condusä de Jagic, §i a contmuat, pro-babil, studierea limbii polone in Rusia, ajungìnd pìnà la urmä sä vorbeascä §i sä serie aceastä limbä.
     Cu slavistii poloni I. Bogdan se pare cä a fäcut cunostintä deja in timpul studiilor sale in Rusia, ln primävara anului 1890, cìnd se indrepta de la Petersburg la Cracovia, Bogdan s-a oprit, poate, pentru putin timp la Universitatea din Iuriev (Tartu) si cu acest prilej va fi cunoscut §i audiat aici pe marele lingvist polon J. Baudoin de Courtenay, care, dupä ce in 1875 — 1883 fúsese profesor la Universitatea din Kazan, intre 1882 §i 1893 a functionat ca profesor de filologie slava la Iuriev9.
    Prin mai 1890 loan Bogdan sosi la Cracovia l0, unde urmä cìtva timp cursurile de filologie §i istorie slavä cu profesori poloni. loan Bogdan petrecu atunci in Cracovia vreo 3 Inni u, impletind activitatea de studios universitär cu aceea de cercetätor stiin ti lie. Cel mai cunoscut profesor al säu la Cracovia
—	dupä cum rezultä din scrisorile polone din corespondenta lui loan Bogdan — a fost Lucian Malinowski, intemeietorul dialectologiei stiintifice polone si membru al Academiei de Stiinte din Cracovia. Sederea lui Bogdan la Cracovia i-a permis sä se perfectioneze in cunoasterea limbii polone, §i in acela^i timp, sä faeä cercetäri rodnice in arhivele §i bibliotecile de acolo.
     In Cracovia, in iulie 1890, Bogdan a transcris in Muzeul Czartoryski o veche cronicä moldoveneascä in limba polonä: Spisanie Kroniki o ziemi Wolos-kyey, pe care in anul urmätor a editat-o la Bucuresti in volumul Vechile cronice moldovenesti pinä la Urechia 12. Tot la Muzeul Czartoryski Bogdan a transcris din colectia Naruszewicz o serie de documente latine din secolul al XV-lea, care nu figureazä sau sìnt editate cu greseli in cunoscutul Codex episto-laris saeculi decimiquinti al lui Anatol Lewicki13.
    In august 1890, impreunä cu Malinowski, Bogdan isi petrecu vacanza la Zakopane 14, apoi reveni in tarä, unde avea sä inceapä munca lui stärui-toare de predare a limbilor slave tineretului studios de la Universitatea din Bucure§ti.
     La atit se reduce stagiul polon al slavistului nostra. Un timp foarte scurt si totu§i destul de ìnsemnat pentru cariera stiinfificä a lui loan Bogdan, atit prin posibilitatea pe care i-a oferit-o de a-§i insumí temeinic limba polonä §i de a face cuno§tintä cu bógatele colectii de materiale istorice din arhivele §i bibliotecile Cracoviei, cit si, mai ales, prin legäturile stiintifice pe care le-a stabilit acum cu inväfaZii poloni, lingvistul L. Malinowski, bibliograful I. Korzeniowski, sanscritoiogul Leon Mañkowski si, poate, cu slavistul Antoni Kalina.
      9	A. A. Krynski, Zycie i prace J. Baudoina de Courtenay, in Brace lingivistycz-ne ofiarowane Janowi Baudoinowi de Courtenay, Cracovia, 1921, p. XII —XVI.
10	Cf. V. Jagic catre I. Bogdan, Viena, 23. VI. 1890, lal.Lupas, op. cit., p. 21 — 22.
       11	Cf. scrisoarea lui I. Bogdan catre Iacob Negruzzi, Cracovia, 4. Ill, 1890, la I. E. Torou{iu-6h. C a r d a 5, Studii §i documente literare, Bucure§ti, 1931, p. 241.
       12	Cf. I. B 0 g d a n, Vechile cronice, pp. 56—57, n. 2. Textul polon si traducerea, ibidem, pp. 173—183 si pp. 223—233.
     13	Vezi I. Bogdan, Citeva observatiuni asupra indatoririlor militare ale cnezilor boierilor moldoveni intre anii 1448—1458, in An. Ac. Rom. Mem. Sec. 1st., Seria III,
 tom. XXIX, pp. 629 — 643.
       14	Vezi scrisoarea lui I. Bogdan catre Iacob Negruzzi, Cracovia, 4. VII. 1890, prin care anun^S ca in 20—25. VII, pleaca la Zakopane (I. E. Toroufiu — 6h. Car-d a s, op. cit., I, p. 241).
311