Asupra gazetei « Comunistiil », ca izvor de studiere a luptei revolutionäre a munciiorilor romtni pe teritoriul Rusiei sovietice In anul 1919 §i-a oprit aten-|ia, în comunicarea sa, V. M. Roçko.
    în cadrul sesiunii au fost prezentate §i douä comunicäri, fragmente din lucräri mai mari in pregätire, inchinate aelivitajii çtiinfifice si revolucionare a acad. Petre Constantinescu-Iasi. A stirnit un viu Ínteres, comunicarea lui
D.I.	Antoniuc Din istoriali societätii basarabene « Amidi U.R.S.S.» (1934) si cea a lui V.P. Platon çi D.I. Antoniuc, Unele date eu privire la proeesul gru-pului antifascist din Chisinäu în frunte eu P. Constantinescu-Iasi (1936). Autorii au scos în relief atitudinea revolucionara a acad. P. Constantinescu-Iasi, meritele sale în conducerea unui sir de organizatii revolucionare de masa si a miçcârii antifasciste §i antimilitariste.
    Comunicarea tinutä de E.I. Spivakovski, Impotriva falsificàrii istorici raporturilor romino-sovietice, priveçte o temä extrem de actúala. Este vorba de chipul grosolan în care relatiile romîno-sovietice sînt falsificate in Carile din apusul Europei si din America. Trecînd în revista, în mod amânunCit, problemele in jurul cärora îsi opresc mai aies atenCia ideologii burghezi,
E.I.	Spivakovski a subliniat necesitatea intensificärii eforturilor de a lua pozi-Cie ferma faCä de teoriile dusmanoase din Apus, privitoare la relaCiile dintre República Populará Romînâ si Unìunea Sovietica.
    0	ampia comunicare privitoare la Relatiile romîno-sovietice si ajutorul sovietic de la 23 August 1944 pina azi a fost prezentatä de acad. P. Constan-tinescu-Iaçi. Sistematizînd un bogat material documentar, acad. P. Constan-tinescu-Ia§i a urmàrit relaCiile romîno-sovietice §i ajutorul sovietic de la 23 August 1944 pînâ azi sub diverse aspecte: 1) RelaCii politice, 2) RelaCii economice, 3) RelaCii çtiinCifice, 4) Agricultura, 5) Medicina si sänätatea publica, 6) RelaCii literare §i artistice. Comunicarea sa, prezentatä cu multä cäldurä, a fost primitä cu aplauze puternice din partea celor prezenCi.
    Pe o temä actualä si-a axat foarte interesanta sa comunicare ministrili Culturii al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneçti, A.M. Lazarev. El a vorbit despre Dezvoltarea colaborärii culturale íntre República Sovietica Socia-lislä Moldoveneascä si República Populará Romina în anii de dupâ ràzboi. ìn mod documentât, pe bazä de cifre §i date concrete, A.M. Lazarev a subliniat chipul ìn care s-au dezvoltat §i s-au întârit, mai aies în ultimii ani, legäturile de prietenie ìntre cele douä Cari. La aceasta a contribuit mult schimbul cultural direct, schimbul de delegaCii, sesiunile çtiinCifice comune, legäturile ìntre instituCiile de învâCâmînt §i cultura, legäturile ìntre organizatiile de tineret, vizitele reciproce ale oamenilor muncii etc.
    Vorbind despre perspectiva dezvoltärii ulterioare a legäturilor dintre cele douä Cari, A.M. Lazarev a subliniat cä eie vor deveni tot mai strìnse, tot mai puternice; colaborarea noasträ va fi tot mai intensä pe mäsurä ce ne apropiem de Celui final: comunismul.
     în cuvîntul säu de închidere, preçedintele prezidiului Filialei Moldove-neçti a Academiei de StiinCe a U.R.S.S., A.S. Grosul, doctor în stiinte istorice, a scos în relief însemnâtatea stiintificä §i politicä a sesiunii, care s-a desfä-surat timp de 3 zile în capitala Republicii Socialiste Moldoveneçti. D-sa a subliniat înalta tinutä stiintificä a comunicärilor prezentate la sesiune, a rea-mintit problemele importante care urmeazä sä fie încâ adîneite in studii ulterioare, aratìnd necesitatea colaborärii stiinCifice dintre istoricii romini si cei sovietici.
405