Terminologia Terminologia Gramaticalà romineascä dupä Terminología ms. lui Dim. Bust. ms. lui lirasovcanul Macarie (1757) (cca. 1770) (ipiAAork punerea innainte intie punere prepozifia innainte punerea CTvK>3 k legatura inpreunarea legatura conjunctia pre mijloc in mijloc --- interjectia aruncare aruncarea p-KAO neamul neamul neamul genul mSJKìCKIH bärbätesc barbatesc bärbätesc masculin HCIHCÍÍH mueresc fameesc femeesc feminin Cp¡AMÍH de mijloc de mijloc de mijlocnicul neutru «IHCA« numärul numarul numärul numärul lAHHCTBfHHOf de unul unitor unitori ul Singular AÌHO/KéCTBéHHOé de multime inmulfitori Inmultitoriul plural iiaa** k cädeare cadeare cädeare caz HMINHTiAkHklfi numeitor numitoare numitoare nominativ POAHTÍAKHKIH näscätor n4scatoare näscätoare genitiv AdTfAkHklH dätätor datatoare dätätoare dativ BMHHTÍAKNMH vinuitor pricinuitoare pricinuitoare acuzativ SKATiAkHklH chiemätor chematoare chemätoare vocativ AHIU fata fafa fatä persoanä Bpk'AiA vreame vreame an, vreame timp HACTOMIII,U cea de acum cea de acum acumnic prezent lip¡)í»AAiP¡i trecätor nesavirsita däunäznic imperfect npilUfAIIKI cel ci au trecut cea savir§ita deneornic perfect AUUKMIIi.yiJii trecìnd cea sfivirsita odineoarnic mai mult ca de mult trecuta perfect kSaSiiiìì cel ci va sä fie fiitoare fiitoriu viitor H;-í'Krt\BHTÍAKIIOÍ arätätoriu aratatoare hotäritoare indicativ ll»>R#AHTÉAKHOf poríncitoriu poruncitoare poruncitoare imperativ A\»AH rBìHHOt rugätoriu poftitoare rugätoare optativ COCAdl'dl'tAkHOC impreunätor fncheetoare subrugätoare conjunctiv IlíOIipí A'kAÌHN«f nehotärit nehotftrita neivitä infinitiv ckaohéhT# piecare plecare plecare declinare C1ip„\H;*tHf ìnjugare Injugare Injugare conjugare Cele citeva exemple trecute in tabelul de mai sus sint gràitoare in ceea ce prive§te provenienza slava a vechii terminologii gramaticale romi-ne§ti, formulata prin decalc dupà modelul slav, aflat intr-un izvor comun. Numai prin aplicarea acestui procedeu, fa£à de un acelasi izvor, ne putem explica aspectul u n i t a r al celor dintìi termeni gramaticali rominesti. Aceasta cu atit mai mult, cu cit avem a face cu termeni comuni iviti in cele trei vechi provincii ale tàrii, intr-un interval de timp ce depàseste un secol, dacà luàm in considerale extremele (manuscrisul lui Staicu .fata de al lui Macarie). Pe de alta parte, constatàm cà vechea terminologie gramaticalà romì-neascà se mentine si in cele dintìi gramatici tipàrite, adesea paralel cu noua terminologie (de provenienza latina, italiana sau francezà) pina pe la jumàtatea secolului trecut. Asemenea fapte ìntàresc convingerea cà a jexistat la noi o t r a d i Z i e a terminologiei gramaticale romìnesti, ale càrei ràdàcini pornesc de la jumàtatea secolului al XVII-lea. Explicafia nu este greu de gàsit. Càrturarii romìni, invàtind gramatica slavà, prin a doua jumàtate a secolului al XVII-lea sau in prima jumàtate a celui de-al XVIII-lea, erau nevoiti sà recurgà la terminologia gramaticalà romìneascà corespunzàtoare, asemànàtoare celei create de Staicu, prin mij- 304