din tara, dupà raportul lui Herisescu, care anchetase la Giurgiu si, in sfir§it, dupà corespondenta dintre Kogàlniceanu §i Asim 9.
     Orice cancelarie diplomatica care ar fi avut in fa^à asemenea documente — la care se pot adàuga si áltele de acelasi fel — n-ar fi putut sa nu creadà In politica de neutralitate pe care o ducea guvernul romin. Cu o singurà rezervà insà : sà fie departe de locul unde se petreceau evenimentele — adicà de ^àrmul dunàrean.
    Spre deosebire de Savfet pasa, care se afla la Constantinopol, Asim sta la Rusciuk §i spionii sai ràspinditi In porturile dunàrene il informau — cu unele exageràri, e adevàrat — asupra realitàtii. La rindul sàu, Asim il informa pe Savfet, §i tocmai acesta e rostul notei pe care Kogàlniceanu, prin Ghica, o adreseazà Portii. Kogàlniceanu voia sà-1 convingà pe Savfet pasa de energicele si multiplele màsuri pe care guvernul romin le lua pentru a impiedica formarea sau trecerea cetelor.
    Cà Asim avea dreptate, aceasta ne-o aratà faptele. Intr-adevàr, la 12 si 14 mai, Kogàlniceanu li notificase atit lui, cit §i Portii cà pe Jàrmul Dunàrii domneste linistea 10 si cà autoritàrie vegheazà cu stràsnicie, iar peste douà zile, la 16 mai, Botev se imbarcà la Giurgiu cu destui cetasi, la Zimnicea, Turnu-Màgurele, Corabia si Bechet se imbarcà fi altii — in total vreo 200 si la 17 mai debarcà la Kozlodui.
     Kogàlniceanu a aflat vestea debarcàrii cetei la 18 mai. Imediat telegrafiazà agentilor diplomatici romini sà expunà incidentul Ministerului de externe respec-tiv. Din textul circularei rezultà Insà cà vasul a imbarcat cetasi de pe ambele maluri ale Dunàrii — ceea ce de fapt era inexact — dar Kogàlniceanu o afirmà pentru ca o parte din vinà sà cada si asupra lui Asim. In acelasi timp se men-tioneazà cà vasul transporta làzi cu arme, fàrà a se aràta insà unde au fost Imbarcate §i làsind sà se ìnteleagà cà vina ràmìne asupra companiei austriace de navigape.
    Pentru a ìntàri aceastà afirmare, Kogàlniceanu adreseazà in aceeasi zi o notà companiei cerìndu-i sà ia màsuri, deoarece ar fi primit informaci cà si alt vas al acesteia ì§i propune sà ia pe bord un numàr ìnsemnat de bulgari pentru a-i debarca pe teritoriul otoman. Nota adaugà cà, in astfel de cazuri
—	acesta ar fi deci al doilea — responsabilitatea cade asupra companiei. Separat de aceastà notà si referitor la vasul Radetzki, Kogàlniceanu cere — desi stia cà aceasta era imposibil — ca vaporul sà fie trimis In apele rominefti pentru ancheta u. Cere apoi ca vasele companiei, cu exceppa celor rapide, sà nu mai acosteze in porturile bulgàresti12.
     in sfirsit, Kogàlniceanu ia in serios scrisorile lui Asim cu toate exageràrile lor, ordonà màsuri severe §i-i comunicà rezultate satisfàcàtoare. Astfel, Asim
li	notifica lui Kogàlniceanu cà 2—3 000 de bulgari s-ar aduna la Caracal spre a trece in Turcia sau cà alpi s-ar aduna la Bràila. Kogàlniceanu merge pina acolo incit afirmà cà va ocupa cu armatà' porturile rominesti13. In generai, nótele sale càtre Asim aratà o promptitudine si o severitate excesivà, incit pìnà la urmà guvernatorul vilaetului li adreseazà mulpimiri. Nu mai vorbim de numeroasa corespondenta si de multiplele màsuri pe care le ia Kogàlniceanu
     9	Documente privind Istoria Rominiei. . . Voi. I, p. II, pp. 155 — 157.
     10	Ibidem, pp. 154—155.
     11	Ibidem, pp. 159 — 161.
     12	Ibidem, p. 162.
     13	Ibidem, pp. 159 — 161.
254