(p\ . : snop'), consoane rotunjite (p°. . . : p°alà « poatà », regional uom° « om ») si consoane moi-rotunjite (p’°. .. : arip’°arà « aripioarà »). Urmàrind evoluta sistemului fonemelor consonantice si vocalice romìnesti, plecìnd de la faza latina si pina astàzi, acad. E. Petrovici arata cà el diferà de al celorlalte limbi romanice, din cauza influenZei slave, anume a graiurilor bulgàresti nord-estice, exercitatà asupra limbii romine incepìnd cu secolul al VI-lea u. D-sa ajunge la concluzia cà in timp ce sistemul morfologie al limbii romíne este, in generai, romanic, cel fonologie, in urma aparifiei corelatiei de timbru a consoanelor, a primit un caracter slav u.
    De numele acad. E. Petrovici se leagà lucrarea de o importanza deosebità Atlasul lingvislic romìn (partea a Il-a). Dupà ce a colaborat la toate fazele pregàtitoare pentru realizarea ei — intoemirea chestionarului si a sistemului de transcriere foneticà, alegerea localitàZilor, stabilirea metodelor de lucru —, d-sa a cutreierat tara in lung §i in lat, timp de 10 ani (1929 — 1938), pentru adunarea materialului din graiurile rominejti si ale unora din limbile minori-tàZilor nazionale conlocuitoare (ucrainene, bulgàresti, sirbe§ti, ungurejti, germane). Bogatul material adunat, notat cu o remarcabilà precizie, are o valoare excepfionalà pentru limba rominà. El este indispensabil pentru dialectología romìneascà, dar aduce mari serivicii §i istoriei limbii romine, ìndeosebi studiului relaZiilor reciproce diutre limba rominà §i limbile populaZiilor conlocuitoare si invecinate. IlàrZile Atlasului16 sint larg utilizate de lingvistii nostri §i de cei din alte Zàri care studiazà limba rominà. Materialul Atlasului si infor-maZiile obZinute in decursul anchetelor i-au oferit acad. E. Petrovici bógate date pentru elaborarea atìtor lucràri valoroase, mai ales de foneticà-fonologie precum si privitoare la structura dialectalà a limbii romine. D-sa a aràtat cà, in afara celor trei subdialecte dacoromine indicate de G. Weigand — muntean, moldovean si bànàZean —, exista §i subdialectul cri§ean §i, eventual, un al cincilea, cel maramure§ean 17. Acad. E. Petrovici susZine cà particularitàZile fonetice §i lexicale ale celor patru (sau cinci) subdialecte dacoromine sint
     14	Vezi SCL, 1/1 (1950), p. 216 çi urm. ; III (1952), p. 180 si urm.; Influenta slavä asupra sistemului fonemelor limbii romine, [Bucuresti], 1956, p. 31 si urm.; Fenomene de sinarmonism in fonetica istoricà a limbii romine, « Cercetäri de lingvisticä », II (1957), p. 108 — 113.
Istroromîna a pierdut corelatia de timbru a consoanelor, datoritâ unei influenZe mai recente, croate (id., Influença slavä asupra sistemului fonemelor limbii romine, p. 38).
16 Vezi Interpénétration d’une phonologie slave et d’une morphologie romane, în Mélanges linguistiques, publiées à l’occasion du VIIIe Congrès international des linguistes à Oslo du
5	ou 9 Août 1957, Bucureçti, Éditions de l’Académie de la République Populaire Roumaine, 1957, p. 81 — 89.
16	Din materialul adunat de acad. E. Petrovici au fost publicate pîna acum
3	volume de hfirti mari: Atlasul lingvistic romin, partea II (ALR II), vol. I, Sibiu-Lei-pzig, 1942; Atlasul lingvistic romin, serie noua, vol. I-11, Bucuresti. Editura Academiei Republicii Populäre Romîne, 1956; doua volume de hàr^i în culori: Micul atlas lingvistic romin, partea II (ALRM II), vol. I, Sibiu-Leipzig, 194'2; Micul atlas lingvistic romin, serie nouä, vol. I, Bucureçti, Editura Academiei Republicii Populäre Roinîne, 1956; un volum de texte dialectale: Texte dialectale. Suplement la Atlasul lingvistic romin II (ALRT II), Sibiu — Leipzig, 1943.
     17	Graiul romînesc de pe Criçuri fi Somef, « Transilvania », an. 72 (1942), nr. 8, p. 551 — 558; Iiepartitia graiurilor dacoromine pe baza Atlasului lingvistic romin, «Limba romîna», III (1954), nr. 5, p. 5 —17. Cf. R. Todoran, «Limba romîna», V (1956), nr. 2, p. 38 çi urm.; I. Pàtrut, « Romanoslavica », I (1958), p. 31 §i urm.
38