(în roman — soldati rusi) este fra tele poporului polonez, gata sä-1 ajute in orice clipä. Soldati rusi, încartirui^i în satul Grzmi^ca, ajutà taranilor polonezi în lupta lor împotriva mosierului. Totodatä scriitorul aratä si prietenia. si solidaritatea eu poporul german care însufleteste pe oamenii simpli polonezi.
    în perioada în care prin propaganda sa nationalista fascismul cauta sä înâbufe miscarea revolucionará din tara, sä atî£e vrajba dintre nationalitäfi, subminìnd astfei revolutia, ideile internationalismului si solidaritäfii, suslinule de scriitorii lagärului democratic, s-au dovedit a fi o puternicä arma în lupta împotriva asaltului reacjliinii.
    Printre operele care au lovit puternic în nationalismul burghez, trebuie menfionat romanul scriitorului L. Kruczkowski intitulât Pene de pâun (1935). Prin orientarea sa ideologico-tematicä romanul ne apare strîns légat de unele opere ale lui W. Kowalski fi W. Wasilewska.
    Tema celor douâ patrii,1 a celor douâ lumi, capätä în roman o dezvoltare noua. Scriitorul nimiceste definitiv.imaginea lumii create de nazionalisti, în care patria era aceeasi pentru tóate cíasele. Tabloul viu al luptei de clasä ne convinge cä poporul nu credea în acest mit, ci lupta pentru o patrie a muncitorilor si taranilor, pentru o patrie färä exploatatori. Nu este întîmplâtor faptul cä Kruczkowski a ales tocmai Galitia ca loe de desfäsurare a actiunii din noul säu roman. Scriitorul a fost atras nu numai de « säräcia Galitiei », de ramacele feudale, de împilarea politicä si economicä a Cäränimii, ci si de faptul cä aceastä regiune devenise in ajunul primului räzboi mondial centrul de concentrare al tuturor forfelor nationaliste, centrul de pregätire a legiunilor poloneze pentru räzboiul împotriva Rusiei.
    Urmärind demascarea lumii capitaliste scriitorul zugräveste tabloul Galitiei din perioada dinainte de primul räzboi mondial. El dezväluie esenta anti-popularä a politicii dusä de cler si fleahtä fatä de ^äränime, arâtînd felul în care sleahta si ksçndzii (clericii), sub masca lozincilor coexisten^ei pasnice a elaselor, îfi desfäsurau activitatea lor dusmänoasä si prezentînd gradui de cruntä exploatare fi înjosire la care era supusä täränimea. Täranii din satul Wierzchowicy nu vor sä se impace cu aceastä stare de lucruri. Crefterea con-stiintei de clasä a |;äränimii este favorizatä de mifearea revolutionarä din Polonia si din parile vecine cu Galizia, precum fi de räspindirea ideilor social-democrate. Endrus Karcz ìfi asumä sarcina de a duce propaganda fi a explica Celui fi sarcinile luptei täränimii pentru drepturi. Täranii pre^uiesc inteligen^a sa, adînea cunoaftere a vietii, vointa sa neclintitä în lupta pentru o Polonie populara, a muncitorilor fi färanilor. în ajunul räzboiului el se adresa astfel täränimii: «Apoi daca treaba o ajunge acolo si o-ncepe räzboiul, apoi atunci trebuie ca tot poporul polonez, care crede ìntr-un viitor mai luminos, sä stie ce sä faeä cìnd o-ncepe räzboiul. Cînd puterile cotropitoare o sä-nceapä päruiala atunci o sä fie timpul ca muncitorii fi täranii, atît la noi cît si dupâ cordon (Karcz are in vedere másele populare din alte pärti ale Poloniei — E. F.) cu toate tortele sä porneascä la lupta armata pentru cucerirea unei Polonii populare fi independente. într-o astfel de Polonie eliberatä de cätre popor, poporul ìnsufi va conduce, gonind pe Car, pe pani, pe exploatatori, fabricant! fi mosieri».
    Fatä de scriitorii realismului critic, L. Kruczkowski, W. Wasilewska fi W. Kowalski au fäcut un serios pas înainte în ce priveste dezvoltarea problemei Cäränefti. Dupä cum se ftie, chiar un scriitor de talia lui Stefan ¿eromski, care a exercitat o înrîurire atît de mare asupra contemporanilor sâi, n-a reufit totusi sä ocupe o pozitie radicalä în rezolvarea problemei Cäränefti.
167