ani dupa moartea lui Smotrifki, a aparut la Kremenef (ìn Volinia) rpdAiAUTHKd
MAH IIHCAVÉllMHUd I33K1KA CAdK’knCKdl'C'.
    Aceasta din urmâ gramaticà (retipàrita in 1723) a fost ìntocmità « pe scurt » de câtre ipodiaconul Teodor Maximov « dupa gramatica lui Smotritki » n. Peste un alt deceniu (ìn 1648) apare cunoscuta edifie « multiplicatà » de la Moscova, cu unele ìntregiri si modificàri. Pe coperta acestei edifii nu figureazà ìnsa numele lui Smotritki. Fara numele lui Smotritki apare §i cealaltâ edifie de la Moscova, scoasà in 1721 ìn tipografia lui Teodor Polikarpov, precum si cele doua editii din Tara Romìneasca, cunoscute fiecare in parte sub numele de Gramatica slava12 : editia din 1697 de la Snagov si édifia din 1755 de la Rìmnicul Vilcea 1S.
    In legatura cu edibile gramaticii lui Smotritki amintim si controversa cu privire la édifia I. Dupa unii cercetàtori, aceasta se considera apârutâ la Vilno in 1618, de unde rezultà cà citata édifie din 1619 dela Eve, este de fapt a doua édifié a gramaticii lui Smotrifki. în acest sens s-a pronuntat, la sfìrsitul secolului trecut, A. Kirpicinikov in articolul redactat asupra lui Meletie Smotrifki din 9hijhkjioneflHHe ckhit CjiOBapb, volumul al XIX-lea (1896) p. 25. S-a insistât si asupra faptului cà un exemplar din édifia 1618 se pàstra pe vremuri in fostul Muzeu Rumeanfev din Moscova (vezi, ìntre aitele, BojibuiaH 9Hn,HKJione,HHH a lui Rrokhaus çi Efron, voi. 37, p. 23 si urm.). Meritâ sâ fie refinutâ îndeosebi precizarea lui S. F. Librovici (op. cit., p. 132 — 133), potrivit câreia édifia din 1619 «6HJianepeneHaTaHac,n;0ii0JiHeHHHMHCH33aHiiH, BtmymeHHaro b BmibHe b 1618 ro,ny». Existenfa realà a edifiei din 1618 a fost admisà çi de prof. N. M. Dilevski, de la universitatea din Sofia, ìntr-un artieoi publicat acum cinci ani14. Despre édifia din 1618 vorbeçte si acad. P. Constan-tinescu-Iaçi, la p. 139 din lucrarea citatà Relatiile culturale romino-ruse din trecut. Atìt numai cà, din eroare probabil, se indica localitatea Kiev in loc de Vilno.
    Alfi cercetàtori de seamâ fac însâ abstraefie de édifia din 1618, conside-rìnd prima edifie a gramaticii lui Smotrifki pe cea din 1619. Printre acestia, putem cita numele academicianului Davìdov, care nu vorbeste, in prefafa scrisà la editia din 1855 a Gramaticii ruse a lui Lomonosov, despre édifia din 1618. De asemenea, cercetàtorii bulgari L. Miletici si D. D. Agura, amintind despre unele edifii ale gramaticii lui Smotrifki15, pornesc cu cea din 1619. Aceeaçi idee stàruie printre slavistii romîni. P. P. Panaitescu, vorbind despre gramatica lui Smotrifki ce se afla in 1650 in biblioteca lui Udriçte Nàsturel16, s-a referit numai la editia din 1619. Fàrà echivoc se desprinde aceastà idee (cum cà édifia din 1619 ar fi prima edifie a gramaticii lui Smotrifki) din doua articole ale lui D. P. Bogdan, publicate cu cìfiva ani in urmâ 17.
      11	PoccHficKaH rpaMMaTHKa, editia 1855, p. 9—10 din prefatS.
      12	Asupra acestor doua editii, tipàrite ìn Tara Romìneasca, vom reveni.
      13	Din eroare, in Boumian CoBeTCKan 9HunK.ione^iiH, voi. 39 (1956), p. 431 col. 2, se spune cà édifia din 1755 de la Rìmnicul Vilcea s-a tipàrit in Moldova.
      14	Articolul. intitulât PeflKH pycKH KHHrii b 6i.iirapcKH KHiiroxpainumina ot enoxara uà Bt3p0H«3;eHeT0, a aparut in «ET>jirapcKii e3HKS>, vol. V (1955) nr. 4, 318 — 335; asupra
editiei din 1618, vezi p. 321.
     16 in articolul Bejiea;KH ot e/ino HaywHO rrbTyBane- b Pomiuiih, apàrut ìn « CôopHHK 3a iiapo/uiH yMOTBopeHHH, HayKa n iam/Knniia », vol. IX, 1893, p. 207.
      16	L'influence de l'oeuvre de Pierre Moghila, archevêque de Kiev, dans les Principautés roumaines, in «Mélanges de l’Ecole roumaine en France», pt. I, Paris, 1926, p. 40.
      17	Unul din eie, intitulât: Legâturile Târilor Romine cu Georgia (Antim Ivireanu) e publicat in revista « Studii » anul IV (octombrie-decembrie 1951), pp. 131—163, iar
19’
291