In versuri pentru Varani decretele puterii sovietice, comp'unea reclame (tot in versuri) pentru orice fel de produse ale industriei sovietice, de la mobile pìnà la biberoane si, fàcìnd toate acestea fàcea poezie, poezie autentica, de antologie. Nu incape ìndoialà cà tocmai in aceasta §i prin aceastà activitate riguros- practica (avìnd un scop precis, imediat) Maiakovski se elibera treptat din plasa influentelor dàunàtoare, formaliste ale futurismului. lata de ce in concepta maiakovskianà formula poezie = produce nu stìrne§te obiec^iuni. Cind Maiakovski spune : « Numai o atitudine fata de artà ca fa£à de orice ramurà de productie va lichida caracterul intìmplàtor si neprincipial al gustului, individualismul aprecierilor. Numai o atitudine de producale va pune pe acela§i pian diferite genuri de muncà literarà : si poezia, si o notità a unui corespon-dent muncitor. In locul discu£iilor aproape mistice pe tema poeziei, aceastà atitudine va permite sa se discute in mod just problema, devenità atit de actualà, a aprecierii si calificàrii practice »21, punctul de vedere, desi exprimat paradoxal, nu stxrneste obiec|;iuni ; mai mult, el poate fi acceptat ca o laturà indispensabilà a atitudinii poetului combatant fata de realitatea inconjuratoare. Insà in 1925, cind Maiakovski opunea lozinca « artei de producale » noului « realism social »22 ce se afirma tot mai viguros, Lunacearski era nevoit sà-1 combata.
    « Si cind a venit la noi cititorul nou care a spus : « Eu am nevoie in primul rind sa mà descurc in via];a inconjuratoare, sa ìn^eleg sentimentele care clocotesc in mine, sà-mi dau seama de activitatea care mà asteaptà, de càile de acces càtre £intà », atunci ei (adepti LEF-ului — M. N.) au socotit cà nu posedà materialul respectiv. Cu totii — si pictorii si scriitorii — au declarat : « Noi sintem cu tine, proletariatule, dar asa ceva nu putem. Nu sìntem ideologi, ci meseriasi, care fabricà lucruri. Comandà-ne §i vom fabrica placate, carnavaluri, drapele 5. a. m. d. Vom fabrica con§tiincios. In aceasta consta arta cea adevàratà ». Nici unul din ei nu gàsea ce sà spunà despre viata care palpità in jur...» Lunacearski precizeazà in continuare cà pozi];ia de frondà, care pretinde cà «orice comandà executatà de noi e artà superioarà », — este in fapt recunoa§terea slàbiciunii, izvorite la rindul ei din ignorarea viejii noi 23.
    Dar aceastà pozitie de frondà a lui Maiakovski 0 gàsim aproape in exclu-sivitate in stenogramele discursurilor adicà in ni§te ìmprejuràri specifice in care legile polemicii obligau pe fiecare participant sà « ascutà » arguméntele, sà foloseascà ìntr-un fel metoda de demonstratie numità in matematica « reducere la absurd ». In versurile lui Maiakovski infelegerea artei ca « productie », mindria de a se considera « meserias » e, de fapt, luare de atitudine impotriva acelora care tindeau cu tot dinadinsul sà desparta arta
     21	Despre munca scriitorului, p. 78.
     22	Termenul este extras dintr-o stenogramá a unei cu vi n tari din 1925 a lui Lunacearski ; o spunem §i spre sliinl.a revizioni§tilor, care pina astázi continua sá pál&vrágeascá despre inventarea realismului socialist de catre Stalin si Gorki in 1932 — 1934. Lunacearski se refera la aprecierea «unui critic marxist» (nu-1 nume§te) privitoare la faptul cá «trásá-tura dominantá, fundaméntala a literaturii in ultimii ani este orientarea spre realismul social», adáugind ca bolsevicii prevedeau §i asteptau acest moment. Deci nu «invenga » ci procesul firesc al dezvóltárii creatiei. Valul realist a dat peste cap tendintele formaíiste si a croit drumul realismului socialist prin ruínele scolilor si §colitelor moderniste. (Citat dupa JIiiTepaTypnoe nacjieacTBO. HoBoe o MauKOBCKOM. HsjiaTeiibCTBo AKa^eMHH HayK CCGP, Moscova, 1958, p. 34).
      23	Volumul citat, pp. 31 — 32.
135