un cuvint rominesc. I. Bogdan pe nedrept 11 trece printre cuvintele slave In glosarul de la sfir§itul volumului al II-lea al Documenlelor lui Stefan cel Mare (Bogdan li, p. 596), càci el insusi dà o formà de genitiv rominesc a acestui substantiv: Kp'KHNuS rparvn!)«H (anul 1487: Bogd. I, p. 516, II, p. 610). Forma romineascà a numelui topic a fost cu sigurantà Fintina Gràdisteei. Diacul a tradus in slavà numai partea intii a numelui. Traducerea compietà ar fi avut aspectul Kp'hNHua ropoAiniia. Cf. fórmele actúale ucrainene KpiiHHua, ropoflinme, gen. ropoflnma (Hrincenko, s.v.). Asadar numele de località^i si numele topice Gràdistea din Moldova nu constituie urme ale unei popula^ii slave meridionale care ar fi locuit odinioarà In acele pàrji ale ^àrii noastre. Eie dovedesc numai — ca alte apelative romine§ti de origine slavà de felul lui glas, gol, grajd, gradina, grozav, a izgoni, a ingràdi, a ingriji, ogradd, plug etc. — cà imprumuturile slave meridionale s-au ràspindit pe intreg teritoriul limbii romìne, servind populatiei romìnesti la crearea unor topo-nimice.
    Dar poate existà alte toponimice in Moldova cu g pàstrat, care provin incontestabil de la populaba slavà. Nu pot fi insà de origine slavà toponimice ca Bogata (rn. Fàlticeni), Golani (rn. Roman), Grajduri (rn. Ia§i), Gunoaia (rn. Zeletin), Ogoarele (rn. Vrancea), Podgoria (rn. Ia§i), Rogoaza (rn. Adjud), Tirgu-sor (rn. Adjud) etc. Ele nu apar in documente mai vechi, ceea ce este o dovadà cà sint de origine mai recentà, cind populatia slavà era de mult asimilatà. Creatorii acestor toponimice au fost romìni care s-au folosit de imprumuturi slave pentru a numi locurile (bogat, golan, grajd, gunoi, ogor, podgorie, rogoz, tirg < si. bogafa, goh + suf. -an, grazdb, gnojb, ugan, podT,gorije, rogozz, tngi, ).
    Romlnii moldoveni au creat un mare numàr de toponimice din nume de persoanà de origine slavà prezentind consoana g netrecutà la h. Eie pot fi derivate cu diferite sufixe (Blàgesti, Bogdànesti, Dragomiresti, Gircinesti (C o s t.
I,	p. 515), Glàvànesti, Gràdesti, Negoiesli, Negulesti, Pogànesti, Pogonesti < Pogan -f-e.s'/i82, Dragosloveni, Dràguseni, Dràgoiasa etcJ saupot fi ìntrebuintate fàrà sufix ca toponimice: Blaga, Bogdana, Dragomir, Girbovàt83, Gircina, Negoaia, Pogana etc. Printre cele din urmà trebuie socotite si Draga si Podraga. Draga este numele a douà vài (piraie) In rn. Iasi si rn. Pascani. Acad. Iorgu Iordan considerà acest hidronim ca fiind slav meridional: draga «vale»84, cf. si. orient. dopoea « drum ». Dar Draga din rn. Iasi se numea In evul mediu «pirìul lui Dragos» (cf. ivt IIcroKa y\,paronisi<a, Bogd. I, p. 115). Forma Draga de azi nu e decit o deformare — foarte obisnuità in toponimie — a unei forme mai vechi Dragosa. Acesta trebuie sà fie cazul si cu piriul Draga din rn. Pascani. In amindouà cazurile avem de-a face cu hidronime de origine romineascà (nume de pers. rom. Dragos >* Dragosa > Draga). Numele de pìriu, sat si pàdure din rn. Sàveni, reg. Suceava Podriga sau Podagra (MDGR IV, p. 791), care in documente apare la anul 1434 sub forma uà IIoApas-fe (Co st. I, p. 383) a fost la origine de asemenea un nume de persoanà, anume forma femininà corespunzàtoare numelui de bàrbat pàstrat in numele de munte si de lac alpin
    82	Iordan, Name de loc., p. 208.
     83	Numele unui sat apartinind comunei Ghidigeni din fostul judet Tutova. Privitor la numele de persoanä Girbovät, un derivat cu sufixul diminutiv -et, -ät al numelui de persoanä Girbov, Girbovul (Cost. II, p. 66, 120, 138, 197), a se vedea Cost. I, p. 538,
II,	p. 199.
    81	Iordan, Nume de loc., p. 29 urm.
54