Si mai numeroase sìnt ìmprumuturile slave, mai ales’din rusa, in letona. Primul loc il ocupa substantívele. Cf. let. cilveks « om » < r. uejioeen ; let. robeia «hotar» < r. pyòewc; let. zäbaks «gheatä, cizmä » < r. canoz; let. gads « an » < r. eoi) ; let. plecs « umar » < r. ruteno ; let. segli « sea » < r. cedjio. let. vésls « veste » < r. eecnib.
    Urmeazä categoria verbelor, din care citäm : let. domät « a gîndi » < r. dy.uamb ; let. dabüt «a obtine, a dobîndi » < r. doôbimb; let. mocït «a chinui»
<	r. Myuumb; let. lulkoi « a traduce » < r. mojiKoeamb « a tälmäci »; let. zvanïl « a suna » < r. seonumb. în rîndul adjectivelor patrunse din rusä în letona putem mentiona : let. gatavs « gata » < r. zomoe; let. bagâts « bogat » < r. 6oza-mbiü ; let. svits « sfînt » < r. cenni §i alte cîteva 6.
    Oricît ar fi însâ de bogat lexicul de provenienza slava în limbile baltice, este totusi exclus ca asemänärile dintre aceste- limbi sä fie puse pe seama împrumuturilor. Nu trebuie ignorât, în aceastâ ordine de idei, nici faptul câ limbile balto-slave au elemente comune si în foneticä, morfologie, sintaxä, domenii în care, dupä cum se §tie, influencie sträine se exercitä cu muli, mai gréu.
    Pe de altä parte, avem de adäugat cä nici existera unor demente baltice In lexicul limbilor slave nu poate explica, fireste, natura apropierilor observate în structura acestor grupuri indo-europene. Pentru rusä am cita exemple ca : dezomb « gudron, catraij » < let. dcguts, lit. degùlas;7 r. noeiu « câuç » < lit. kúusas, let. kauss ; r. npecJio « fotoliu » < v. pr. eresiati, lit. kr'éslas, let. krësls ; r. ñauan « cîl^i » < lit. päkulos, let. pakulas; r. ntunapb « chihlimbar » < v. pr. gentars, lit. giñtaras si gintàras 8.
    3.	Încercînd sä jnterpreteze caracterul celor mai vechi relatii balto-slave si, ìmplicit, geneza inovatiilor, lingviçtii din secolul al XlX-lea si al XX-lea au emis o serie de ipoteze. Asupra lor ne vom opri ìn cele ce urmeazä.
    Unii au sustinut cä dupä scindarea indo-europenei ar fi existât o perioadä de comunitate a triburilor balto-slave. Comunitatea aceasta se folosea de o limbä unicä — limba balto-slavä primarä. La un anumit interval protobalto-slava s-a desträmat dìnd nasiere la douä limbi comune : slava si baltica.
    Subliniem cä teza aceasta a fost impärtäsitä de majoritatea celor care au abordat problema convergentelor balto-slave. Au acceptat-o : A. Schleicher, A. Potebnea, F. Fortunatov, V. Porzeziñski, A. Sahmatov, A. Pogodin, A. Ulianov, V. Bogorodijki, J. Karlowicz, J. Rozwadowski, O. Hujer, T. Lehr-Splawinski, J. Otrçbski, J. Safarewicz, O. Szemerényi, VI. Gheorghiev, J. Kurylowicz, A. Vaillant, P. Arumaa, M. Leumann, V. Kiparsky ç. a. 9.
     6	Vezi Latvijas P S R vêslure. I sèjums, Latvijas PSR Zìnatnu Akademijas izdevnie-ciba, Riga, 1953, p. 60 ; M. P. S a u 1 e - S 1 e i n e, Ochobhoü cAoeapnuü cßond u cjioeapnuü cocmae jiamuiucKoso muña, «Tpyflbi IlHC'riiTyTa fi3HKa n jiHTepaTypbi AKanewiiH Hayn JlaTBHÍiCKOH CCP», t. II, Editura Academiei de Stiinte a R.S.S. Letone, Riga, 1953, p. 142.
     7	Intonatile lituaniene le notäm dupa Dabartinés lietuviu kalbos zodynas (Dictionarul limbii lituane contemporane), Valstybinè politinès ir mokslinés literatüros leidykla, Vilnius,
1954.
    8	Pentru únele etimologii vezi A. G. Preobrajenski, 9mumo.iozunecKuü cjioeapb pyccKoeo n.ihiha, Moscova, 1958.
     9	In afarä de lucrärile consacrate recent problemei balto-slave (vezi mai sus, pp. 87 —88), trebuie pomenit si numarul impresionant de studii publícate în ultímele douä decenii. Le citäm în ordine cronologica: A. Senn, On thè degree of kinship betiveen Slavic and Baltic, Slavonie and East European Review, vol. XX, 1941, pp. 251 — 265; Die Beziehungen des Baltischen zum Slavischen und Germanischen, Zeitschrift für vergleichende