romine§ti, fiind tot timpul in conflict nu numai cu turcii sau cu al ti d usina ni din afará, dar si cu voievodul si boierii tárii, erau nevoiti sá se ascundá prin páduri; codrul a devenit casa §i patria voinicilor. lata de ce eroii baladelor sint ncdespártili de codru, socotind natura prietenul lor cel mai credincios; iatá de ce natura ocupa un loe asa de mare in balada populará romineascá. Natura simte frumusetea clntecului voinicesc:
   « Munfii cá rásun,	Frunzele ¡joptesc,
   ÍJoimii se adun,	Stelele clipesc
   Codrii se trezesc,	§¡-n cale se-opresc !»
                                                               (Mihu Copilul) 56.
Moartea voinicului zguduie intreaga natura:
   « Codrul se cutremura,	Fruntea de i-o rácorea,
    Ulmi §i brazi se clátina,	Mina de i-o sáruta
    Fagi §i paltini se pleca	§i cu freamát il plingea»
                                                            (Toma Alimof) 67.
Nici dupa moarte voinicul nu vrea sá se despartá de natura; iatá ultima dorinfá a lui Toma Alimos:
    « Sapá-mi groapá din picior	Pune-mi, pune-mi clte-o {loare,
   §i-mi alterne fini§or,	La cap floare de bujor,
    lar la cap si la picioare	Sa mi-o ia mindra cu dor »
                                                           (Toma Alimof) 58.
*
*	*
    ín urma unei analize generale a bílinei §i baladei, am putut gási únele elemente comune privind, mai ales, tematica, continutul de idei sau forma artisticá. Cauzele acestor elemente comune, dupá cum s-a arátat, pot fi diferite ; ele se referá sau la elemente general-umane, a cáror aparifie se poate explica prin existenta insusirilor general-umane, sau au un alt caracter. Existenta acestora din urma poate fi explicatá prin una sau alta din cauzele enumerate la inceputul lucrárii.
    Dupa cum s-a putut urmári, si eroii romini, ca si bogatirii, luptá impo-triva náválirii tátarilor sau impotriva turcilor; si unii si altii sávírsesc fapte de vitejie la Tarigrad; teme comune, procedee artistice comune, asemánare in continutul de idei — tóate aceste elemente apropie balada populará romineascá de eposul popular rus. Cu tóate acestea, in eposul celor douá popoare nu vom intilni eroi sau subiecte comune, ceea ce exelude posibilitatea unei influente directe sau a unui contact nemijlocit. Eposul popular rus si baladele populare rominesti sint fenomene de sine státátoare, care au apárut §i s-au dezvoltat independent unul de altul, insá care au únele elemente comune datoritá conditiilor social-istorice asemánátoare, in care au tráit §i s-au dezvoltat cele douá popoare.
     Deosebirea esentialá dintre biline iji baladele populare rominesti constá in proportia narafiunii epice. Pornind dela gruparea bilinelor in jurul cetá-tilor Kievului si Novgorodului, tinind seama de faptul cá majoritatea bilinelor sint legate intre ele prin existenta acelorasi eroi, prin unitatea
56Vasile Alecsandri, Poesii populare ale Romlnilor, Bucuresti, 1866, p. 66.
67	G. Dem. Teodorescu, Poezii populare, Editura Tineretului, 1957, p. 96.
     58 Ibidem, 1957, p. 94.
219