Deczynski, în opozitie cu Derkacz, are o mare încredere în popor. El ìsi jertfcste bunâstarea pentru fericirea poporului. Apârarea drepturilor târânimii, dorinta de a uçura prin orice mijloace soarta grea a poporului constituie telul viejii sale, ('bipul lui Deczyriski, care întruchipeazâ cele mai nobile tràsaturi ale poporului, idealurile §i aspiratile sale, constituie un succès al autorului.
    Tema celor doua patrii, a celor doua lumi diferite, trtci ca un fir rosu prin tot romanul. « .. .Pentru tàrani — serie Kruczkowski — patria ìnseamna foame, frig, boala si muncà de rob, bici, sudalmi si oprimare. Patria taranului a fost ìntotdeauna departe de patria çleahtei, o patrie satulà, bogatà, care huzurea, o patrie a panilor ».
    Tema celor doua patrii va avea un mare ràsunet in literatura proletara in deceniul al patrulea. Acestei teme ìi sìnt consacrate romanele lui W. Kowalski, ale lui W. Wasilewska, cel de-al doilea roman al lui L. Kruczkowski intitulât Pawie pióra (Pene de pdunj, precum si alte romane.
    Criticul polonez Z. Wasilewski remarcâ cu justejà cà « dezvàluirea confi-nutului de clasà al notiunii de patrie, reprezintà prima etapà in creajia constienta a scriitorilor proletari pe calea educarii maselor populare, ìnseamna considerarea revolujiei ca unica posibilitate de desfiinjare a exploatarii capitaliste»21.
    W. Wasilewska §i-a intitulât primul sâu roman consacrat viejii taranilor polonezi Ojczyzna (Patria) (1935). în centrul romanului se aflà chipul argatului Krzysiak, care a avut de trecut printr-o çcoalâ de viaja grea, plina de lipsuri, iluzii si dezamàgiri. Se naruie credinja sa in « raiul pamìntesc » fagaduit poporului muncitor de câtre reprezentanjii P.P.S. Krzysiak s-a convins cà « pumnul argatului, dìrzenia argatului ìnseamna ceva ». întreg romanul este strâbâtut de ideea necesitajii révolutiei sociale, care sa elibereze Jârânimea de asuprire çi exploatare. Wasilewska demasca esenta antipopulara a propagandei P.P.S. despre infra firea dintre clase §i aratìnd cititorului ìntregul drum de lupta al argatului Krzysiak pentru o patrie « a mujicilor », previne. târânimea de greselile sâvîrsite de eroul sâu. Scriitoarea subliniaza ca drumul celor ca Krzysiak trebuie sa fie altul; in lupta pentru eliberarea de sub jugul exploatarii, in lupta pentru fericire aliatul credincios al Jârânimii trebuie sa devina prole-tariatul in frante cu partidul sâu comunist.
    La o patrie « a mujicilor» viseazâ si taranii din romanul lui W. Kowalski intitulât « In Grzmi^ca ». Scriitorul ìnfatiseaza un sat de granita polonez ìntr-o perioadâ cînd au avut loc mari schimbari — e perioada de la terminarea râzboiului imperialist çi pina la aparitia statului polon « independent ». Chiar din prima ciocnire cu exploatatorii autohtoni, taranii ìsi dau seama cà egali-tatea in drepturi si libertatea nu sìnt decît un mit, de care s-au folosit cu muli succès nationalistii polonezi pentru a atrage masele muncitoare in deta-§amentele de legionari. Târanul Kubas ìncearca sa arate fiului sâu esenta propagandei P.P.S. despre lupta « comunà » pentru « egalitatea > in drepturi a tuturor : « Stii ce e dreptatea? Bogàjie ! Bani ! Asta-i dreptatea ! Asa e de veacuri. Sâracul niciodatâ n-o sâ aibà drepturi la fel cu bogatul. Dacà sleahta are nevoie de Polonia, sâ renunte la bogâtie. Atunci oi merge si eu sâ mâ bat pentru Polonia ».
    Târanii au încetat sâ mai creadâ în P.P.S.-istii care sustineau câ dusmanii si asupritorii poporului sînt rusii. Kowalski aratâ câ poporul muncitor rus
     21	Z. Wasilewski, Powieic proletariacka Leona Kruczkoivskiego, « Twôrczosé », 1950, nr. 2, p. 75.
166