çeoli dotate cu tipografii proprii. Prima din eie, cea de la Lvov, intitulata l'pJAUUTHKa ,\,C’i;|iorAar©AHKdro eAHHO-CrtOKiHCKai'C' raswK.i, a aparut in 1591, avìnd ìn subtitlu dedicala: Ko NakasaHÏio aahcto-haunhtoan/’ Poccïiïckomy poA\'6-
     în cuprinsul acestei gramatici, formele caraeteristice greceçti sìnt trans-puse ìn limba slava bisericeasca, uneori strecurìndu-se si anumite particula-ritafi locale (ucrainisme) ; aceste forme, repetate in traducerea slava, care se da paralel cu textul grecesc, nu corespundeau, evident, celor slave bisericeçti7. Totuçi, ea a exercitat o influenza oarecare asupra celeilalte gramatici slave, mult mai importanta, apârutâîn 1596 la Vilno, anume TpaMMaTiiKa cjioBeHbCKa, ìntocmita de protoiereul Lavrentie Zizanie. Autorul fusese mai ìntìi profesor la çcoala amintitei organizatii « Bratstvo » de la Lvov 8, de unde a trecut in 1592 la Brest, apoi la Vilno, stabilindu-se ìn cele din urmà la Moscova 9.
    2.	Edifia (lin 1(»19 a (jramaticii lui Smotriîki. Un eveniment cu adevarat epocal in istoria gramaticii slave il constituie renumita editie din 1619 a grama-ticìì slave a lui Meletìe Smotrifki, apârutâ la Eve, in apropìere de Vilno, avìnd ca titlu : rpaA\A\ATÌKII CAOKUICKH/A NpAKHANOÌ CVHTarMA llC>TI|iaHÌ£A\'K AlHOPOrpAIU-naro A\iiii\'a îüéaétïh GAVOTpHUKaro... Prin acest manual de gramatica slava destinât « profesorilor », Smotrifki, unul din ceì mai invaiati oameni ai timpului, a urmarit un scop practic : de a pune la ìndemìna dascalilor acest mijloc de invaiare a limbii slave biserice§ti. Trebuie remarcat ìnsa faptul cà Smotrifki a finut seama de procesul ìnlocuirii acestei limbi ìnvechite prin limbile slave vii (rusa, ucraineana, bielorusà), ìncìt gramatica acestuia e sì o lucrare de inovafie in raport cu cele anterioare. Ìn redactarea sa, autorul a cautat sa éliminé, pe cìt posibil, influenza sintaxei rigide a limbii slave bisericeçti, limbâ ce aluneca tot mai mult pe fàga§ul celorlalte limbi moarte. Cercetàtorii de mai tìrziu au constatât câ, pentru ìntocmìrea manualului sâu, Smotri^ki a cules « numeroase reguli » din gramaticile limbilor « greacâ si latina », adâugînd însâ çi « multe de la sine »10. Fiind continuu preocupat de ideea de a stabili principiile reale ale gramaticii slave, Smotri^ki introduce în gramatica slavà cel de-al saptelea caz, numit ckasatéakhkih naAfJKis — cazul prepozi|;ional ; in acelasi timp aduce o pretioasâ contributie la fixarea termi-nologiei gramaticale slave, pâstratâ, eu unele modificâri, pînâ astâzi în mai toate gramaticile slave.
     3.	Alte edijii aie gramaticii lui SmoljriJki. Importanta stiin^ificâ a gramaticii lui Smotritki rezultâ si din marele ei numâr de editii. Timp de peste o sutâ de ani, ea continua sâ-si exercite nestingherit rolul de manual didactic, împrospâtîndu-se la început de la un deceniu la altul. Astfel, dupa editia din 1619, avem editia din 1629 publicatâ, tot de autor, la Vilno, iar în 1638, cinci
     6	S. F. Libro vi ci, McTopnH khhth b Poccîh, édifia a Il-a, Petrograd çi Moscova, 1914, pp. 107 — 108 (la pagina 110 se dâ facsimilul ’copertei). Vezi, de asemenea, PoccHiicKan rpaMMaTiiKa, édifia din 1855, tipàrita la împlinirea a 100 de ani de la aparifia acestei gramatici a lui M. Lomonosov, la p. 47 din prefata întocmità, eu acest prilej, de acad. I. I. Davîdov.
     7	P. S. KuzneÇoy, op. cit., p. 9.
      8	Avînd aceastâ funefie, el a contribuii, probabil, la întoemirea gramaticii slave precedente (din anul 1591).
     9	Alte informatìi în legatura cu gramatica slava din 1596 se gasesc ìn lucrarea citata a lui S. P. L i b r o v i ci, p. 97 — 98 (la pagina 101, autorul dà çi facsimilul copertei).
     10	Vezi prefata Gramaticii slave editati la Rìmnic in 1755, p. 5. De asemenea în lucra-reà lui S. K. Bulici Oqepn hctophh H3MK03HaHHH b Pocchh, 1904, ìn care se arata (la paginile 175—179) cà Smotritki a folosit gramatica greceascâ a lui Lascaris apàruta la Milano in 1476.	• ■
290