Fig. 2. Patrafirul de la ¡Jtefan cel Mare si fiul sàu Alexandru (Foto Insti-tutul de Istoria Artei). Nr. 96 Patrafirul de la íytefan cel Mare $i fiul sau Alexandru (Cf. Tafrali, p. 58-59 §i pl. XLVII, nr. 96 §i pl. XLVIII—XLIX). Este cu adevárat «éblouissant» cum il caracteri-zeazá Tafrali. Atit de intim se impletesc imbinindu-se firele de aur cu cele de mátase, verzi §i galbene, incít nu-Ji dai seama care-i culoarea dominantá. Aceasta este un mijloc de a pune in relief chipurile brodate §i cu ajutorul unor fire rosii, argintii, visinii, fildesii si áltele. Schema iconográfica a patrafirului este redatá mai bine de G. Millet decit de Tafrali. Precizez cá scena (neamintitá de invá^atul romin) care este cusutá pe partea ce cade in spate infáti§eazá Ciña de la Mamvri u. Nr. 97 Patrafirul lui §tefan cel Mare, al Doamnei Maria $i al lui líogdan Yoda (Cf. Tafrali, p. 59—60 si pl. L, nr. 97). Atit materialele folosite — fire aurii, argintii, visinii, verzi — cit §i paána lor il apropie foarte mult de dvera Adormirii dáruitá la 1510 de Bogdan (supra, nr. 73). Impresia pe care o dau aceste douá odoare este cá ar putea sá iasá din acelasi atelier. Inscriptia ce o are jos patrafirul, suná: CTÍ