pp. 498—513), E. Petrovici publica în aceeaçi revista note asupra etimologici unor cuvinte comune (painjinct, zadie etc.) §i toponimice (Pojoga, Obreja, Rozavlea etc.) (VII, 2, 1944, pp. 474—487), observaÇii asupra vocalelor nazale în toponimicele romînesti de origine slava si alte contributii istorico-lingvistice (VIII, 1945, pp. 228—235). Acelaçi autor îçi continua în « Dacoromania » seria de interesante Noie slavo-romîne, începutâ în 1941, ocupîndu-se de astâdatà de calcul din slavâ pe de rost, de etimologia unor cuvinte de origine slava, de sufixul slav -ui, întünit §i la verbele de origine maghiarâ, ca urmare a extin-derii întrebuintârii lui, precum §i de evoluta lui h final în elementele slave aie limbii romîne (DR, XI, 1948, pp. 184—193). Precizârî utile §i sugestii pe linia determinârii în timp a celei mai vechi influence slave meridionale asupra limbii romîne, aduce §i articolul Les slaves en Grèce et en Dacie (« Balcania », VII, 1, 1944, pp. 464—473), scris ca un comentar « slavo-romîn » pe marginea carpii cunoscutului slavist german M. Vasmer, Die Slaven in Griechenland {Berlin, 1941).
    Al. Rosetti continué, de asemenea, nótele sale, publícate aproape numâr de numâr în « Bulletin linguistique », sub titlul generic de Slavo-romanica. Pe lîngâ vocativul féminin în -o, care e de origine slava, autorul considera câ vechiul vocativ masculin romînesc de origine latina în -e a fost întârit sub influenza dialectelor sud-slave, care prezintâ acelaçi -e la subst. masc. (tema -o-)25. în ceea ce priveçte vechimea cuvintelor sud-slave din romînà, acestea nu pot fi anterioare — susine autorul — secolului al IX-lea, deoarece, spre deosebire de Grecia, în Dacia a avut loe o primenire continuâ a împrumutu-rilor §i o readaptare fonetica a lor la sistemuL slav din secolele ulterioare sec. VI-VII 26.
     Un anumit Ínteres îl prezintâ cele douâ lucrâri publícate de D.P. Bogdan în 1946 : Caracternl limbii texlelor slavo-romîne si Glosarul cuvintelor romînesti din textele slavo-romîne. Scrise de un istoric-paleograf, lucrârile, desi prezintâ serioase lipsuri în selec|.ionarea §i interpretarea materialului, au meritul de a fi atras atenjia asupra bogâ^iei de fapte pe care le pot furniza textele slavo-romîne pentru istoria limbii romîne §i mai aies asupra unui sector important al lexicologiei istorice romîneçti.
    Acelaçi autor scoate un volum de Acte moldoveneçli din anii 1426—1502 (Bucureçti, 1947), necunoscute înainte. Remarcabil, din punctul de vedere al lingvisticii, este faptul câ D.P. Bogdan întocmeçte un indice complet al cuvintelor din actele publicate, asa cum fâcuse §i într-o alta publicare simi-larâ anterioarâ 27.
     Dintre lucrârile cu caracter istorie apârute în aceastâ perioadâ, prezintâ Ínteres pentru filologia slavo-romînâ, printre áltele, volumul Interpretan romînesti de P.P. Panaitescu (Bue. 1947), cuprinzînd çi articole mai vechi, dintre care únele consacrate perioadei slavone în cultura romîneascâ §i altor problème slavo-romîne.
     Un punct de vedere singular, care a atras dupâ sine o serie de polemici, a fost expus de P. Olteanu în lucrarea sa K fonetickemu sùvisu medzi rumun-èinou a zapadnou slovanéinow (Turciansky Sv. Martin, 1947), în care susine cu argumente neprobante câ unele din cele mai vechi împrumuturi slave în
      26 Sur le vocatif des noms féminins en roumain, BL, XIII, 1945, p. 139; Sur le vocatif des noms masculins en roumain, BL, XV, 1947, pp. 103—105.
26	La date des plus anciens éléments slaves du roumain, BL, XIV, 1946, pp. 114 — 116.
      27	Acte moldoveneçti dinainte de Çtefan cel Mare, Bucureçti, 1938.
11