Lukasz Kurdybacha, Z dziejów pedagogiki urianskiej. Varçovia, 1958, 212 p.
     In anul 1955 çi apoi în 1957 prof. L. Kurdybacha (ìn primul an asistat de Iózef Miijso) a fäcut cercetäri ìn bibliotecile din R.P.R. ìn legäturä cu secta progresistä a arienilor poloni, refugiati în see. al XVII, ìn parte, ìn Transilvania, din cauza persecufiilor.
     In urma miçcârilor reformate destul de viguroase, statuì polon fusese silit sä recu-noascä printr-o lege emisä în 1573, existenta çi tolerarea confesiunilor religioase ale momen-tului (luterani, calvini, « frafii cehi »). ln aceastä lege însâ nu inclusese pe arieni, toemai pentru programul lor radical, religiös çi social. Reacfiunea catolicä (în frunte eu ordinul ¡ezuijilor), sustinutä de aristocratie çi burghezia trecutâla luteranism, a dus o luptä aprigâ împotriva arienilor, care s-au vâzut silici în 1660 sä se refugieze. în tirnpul persecu{iei,
o	mare parte din materialele de arhivâ, care ilustrau activitatea arienilor, au fost distruse, cele luate în refugiu nu s-au pästrat în întregime, încît în multe privile activitatea arienilor râmîne insuficient cunoscutâ din lipsä de izvoare.
     Prof. h. Kurdybacha a descoperit în Biblioteca Academiei R.P.R. din Cluj o serie de materiale prefioase, care aduc mai multä luminä în activitatea arienilor. în lucrarea de mai sus se ocupâ de istoricul çi principale învâ{âmîntului în çcolile întemeiate de arieni, folosind între aitele izvoarele descoperite la Cluj. Autorul stabileçte data înfiinfârii çcolii de la Lewartów de cätre N. Firley (1585) 1, care a început ca çcoalâ medie calvinä çi dupä 1588 a continuât ca çcoalâ arianâ. Apoi autorul se ocupà de celebra çcoalâ de la Rakôw 2, care a avut relafii eu «çcoala unitariana» de la Cluj, prin elevii din Transilvania, care au studiat la Rakôw çi prin profesorii solicitati de la çcoala arianâ din Raków de Cluj. Astfel, în 1632 « rectorul » çcolii din Raków, Joachim Stegmann, a fost invitât ca rector la Cluj de o delegate a unitarienilor venitâ la Rakôw. Stegmann a primit, mai aies câ singur stäruise ca sä fie înlocuit la Rakôw de silezianul Adam Frank, dar cînd la Cluj a vrut sä procedeze la reforma çcolii çi la înlâturarea din ea a « unor vechi obiceiuri maghiare », fostul elev al çcolii din Rakôw de origine maghiarâ, N. Köpeczi, a ridicat tineretul maghiar în picioare. Elavii au päräsit çcoala çi au declarat câ nu se vor întoarce la çcoalâ cîtâ vreme va fi rector Stegmann. Deçi Stegmann a fost sus|inut de autoritäre locale çi de tineretul de origine germanâ, totuçi împotrivirea n-a fost înfrîntâ. Sub impresia profundelor neplâceri întîmpinate, Joachim Stegmann s-a stins în scurtâ vreme (1633). Ar fi fost necesar ca autorul, care a folosit manuscrisul Historiae ecclesiasticae Transylvano-Unitarianae din Biblioteca Academiei R.P.R. Cluj, sä precizeze la ce fel de « vechi obiceiuri maghiare * n-au vrut sä renun^e çcolarii. Nu cumva e vorba de spiritul de toleranjä fatä de alte confesii, care domnea la Rakôw çi pe care Stegmann voia sä-1 introdueä çi la Cluj?
     Dupä Stegmann a fost chemat la Cluj, tot de la Rakôw, rectorul Adam Frank, eu care a sosit çi o comisie de cercetare a cazului Stegmann. Rezultatele anchetei nu s-au pästrat.
     în felul acesta lucrarea prof. Kurdybacha aduce noi contribuai la vechile rela|ii istorico-sociale çi culturale ale Transilvaniei eu Polonia. Actiunea catoliçismului polon care racola tineri din Moldova çi Ardeal pentru seminariile papale de la Wilno, Brunsberg, Elbing a fost contracaratä de activitatea pe acelaçi târîm dusâ de reformati çi arieni (în aceastä directie mai sînt multe lucruri de lamurit pentru teritoriul romînesc).
     0	problemä pe care o ridicä autorul este aceea a caracterului de çcoalâ superioarä sau de çcoalâ medie a instituai de la Rakôw. Bazîndu-se pe afirmaftile unora dintre profesorii çi elevii timpului care vorbesc de « çcoalâ » çi nu de « academie » çi pe precizarea din cuvîntarea lui Wawrzyniec Stegmann din 1638, descoperitä la Cluj, care vorbeçte de «Gymnasium Racovianum», prof. Kurdybacha considera, împotriva altor afirma|ii, câ
     1	Data necunoscutâ pînâ aci.
     2	Çcoala a luat fünfä la începutul secolului al XVII-lea.
400