constituie un tablou viu al realitàfii poloneze. Romanul scoate in evidenza cu deosebità fortà tarele capitalismului, incercind, in acela§i timp, sa discute si problema nationalà §i sa oglindeascà si mi§carea proletarà din £arà. Zofia Nalkowska in Roman Terezy Hennert (Romanul Terezei Hennert) (1923) descrie cu o mare putere de convingere viata cercurilor guvernante, in care domnesc birocratismul, delapidàrile si carierismul. Maria Dombrowska consacra culegerea sa de povestiri Ludzie stamt^d (Oamenii de dimoio) (1925) statului polonez. E adevàrat cà in operele acestor scriitori critica sau se limiteazà la simpla constatare a faptelor, farà a merge pina la concluzii corespunzàtoare sugerate de via fa insàsi, sau trage concluzii care demonstreazà limitele acestor scriitori in iritelegerea fenomenelor vie|;ii. Chiar un reprezentant de frante al realismului critic din literatura polonà din dece-niul al XX-lea ca Stefan ¿eromski n-a surprins in romanul sàu Przedwiosnie (Primàvara limpurie), lupta de clasà ce se ascu^ea in Polonia dupà victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie. E1 n-a sezisat legatura ce cre§tea si se intàrea din ce in ce mai mult intre másele populare §i P.C.P., n-a vàzut nici transformàrile care aveau loc in con^tiin^a maselor populare. lar in figura eroului pozitiv, Cezar Baryka, el nu a reusit sa redea chipul omului nou creat de epoca respectiva. Comportarea acestui personaj este contradictorie. Pe de o paite, el nu e stràin de planurile utopice de lupta ìmpotriva ràului social, pe care le ìmpàrtà§esc multi eroi din creatia lui ¿eromski. Dar pe de alta parte Baryka ajunge sa afirme posibilitatea instaurarti unor noi forme de relatii sociale, farà participarea proletariatului, iar revoluta proletarà ii este stràinà.
    Atit zeromski, cit si alti scriitori ai realismului critic, cu toate limitele pe care le aveau in intelegerea legilor de dezvoltare a societàtii, au deschis calea spre dezvoltarea unei literaturi proletare prin operele lor stràbàtute de un vehement protest ìmpotriva orinduirii existente si totodatà insúflente de un adinc respect pentru om, mai ales pentru omul muncii. In Polonia, devenità stat independent in urma victoriei Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, porne§te pe o cale nouà literatura proletarà, nàscutà in focul luptei muncitorilor polonezi pentru drepturi si libertàri democratice. Aceastà literaturà ìsi cautà eroii din rindurile proletariatului si ale tàrànimii, ale celor ce au ìn^eles scopul final al luptei §i rolul pe care ei trebuie sà-1 joace in transformarea societàtii. Treptat, in lupta ìmpotriva formalismului si a diferitelor conceptii estetizante, s-au format elementele noului sistem de prin-cipii estetice specifice literaturii proletare. Din manifestul grupàrii literare Trzy salwy (Trei salve), publicat in anul 1925, putem sà ne facem o idee compietà despre pozitiile ideologice §i artistice pe care se situa literatura proletarà din aceastà perioadà.
    «Noi nu scriem despre noi. Noi sinteni artisti ai cuvìntului... In lupta crincenà a proletariatului cu burghezia noi ne vom afla hotàri^i de partea stingà a baricadei. Minia, credinta in victorie, bucuria luptei — iatà ce ne determinà sà scriem. Fie ca slovele noastre sà ràsune ca ni§te salve pe strazile principale si sà le ràspundà ecoul cartierelor muncitoresti. Noi luptàm pentru
o	nouà orinduire socialà. Aceastà luptà reprezintà treapta supremà a creatiei noastre... »4.
    Un rol de seamà in formarea literaturii proletare polone, in propagarea ideilor noi, in unirea fortelor ìnaintate, ¡-a jucat presa progresista din deceniul
     4	Vezi «Twórczoíc», 1950, nr. 10, p. 3.
159