lata insemnarea lui de inchinare4*
     c'fio íldTpd\'Md CkTKOpI r(oc)n(c)>KAd AMprHTd Kh c(K-b)TÌH G8[m(KHH(a)] 3d a .. (?) A(8)|U[ì] CHiW(H)wH(d) KOÉK(«)A(d).
    Este vorba de un patrafir dat mànàstirii Sucevi^a de Marghita doamna pentru sufletul lui Simion Moghilà voevod.
     Patrafirul este din atlas ro§u brodat cu aur, argint si felurite màtàsuri. Rosul atlasului precum si aurul domina. In sine, este o lucrare frumoasà, de§i nu se poate asemàna cu cele din vremea lui Stefan cel Mare. Cel care a lucrat, a vrut sa dea ceva cit mai bun ; i-a lipsit insà màiestria, daca nu si o oarecare tehnicà.
    Pe vremuri, patrafirul era mai bogat. Urme de fire rupte sau uneori §i cite o sfoarà subire la cite o aureolà (de pildà la Sf. Mihail sau la Sf. Atanasie) dovedesc cà a fost impodobit cindva cu màrgàritare.
     In ce prive§te sfintii arhierei, fiecare se aflà sub un fel de boltà argintie §i aurie rezematà pe doi stilpi de aur, iar pe lingà ei plutesc stele de aur. Dea-supra fiecàrui baldachin se inalba vrejuri.
    Hristos arhiereu, incoronat, binecuvinteazà cu amindoua miinile. Se vede numai bustul lui, ìnconjurat de bustul celor doi arhangheli mai sus amintiti. Deasupra baldachinului lui Hristos se vàd douà capete inaripate de ingerì.
    Maica Domnului cu hainà albastrà §i mantie aurie s-a sculat de pe un scaun auriu cu o pernà verde. Apleacà usor capul, fàcind cu mina dreaptà semn cà se supune. Arhanghelul Gavriil parcà salutà cu un gest de binecu-víntare. Haina ii este cafeniu deschis (poate datorità soarelui care a §ters vopse-lele) iar imbràcàmintea lui este de aur.
    Sf. Climent purtìnd o cununà de argint are bratele intinse in cruce, mina stingà tinìnd evanghelia. Are sacos §i omofor. Rotocoale cu cruci impodobesc sacosul lui, ca §i la ceilal^i.
    Papa Silvestru are coroana de aur, evanghelie, sacos si omofor. Sf. Ioan Gurà de Aur (?) e infàfi^at cu evanghelie, felon (polistavrion), nebederni{;à §i omofor. Tot asa §i Sf. Vasile.
    Sf. Atanasie §i Chirii au cite o coroanà de aur §i de argint, evanghelia, omoforul iar sacosul celui dintli este rosu pe cind al celuilalt este verde.
    Sf. Nicolae are capul neacoperit, pe cind Sf. Spiridon poartà o scufie. Amindoi au felon, evanghelie, omofor §i nebederni^à.
    Papa Grigore §i Grigore Bogoslov, Cuvintàtorul de Dumnezeu, aratà cam la fel, — tot cu capul neacoperit — evanghelie si un omofor cu cruci verzi (papa Grigore) sau negre (Teologul). Cel dintii e imbràcat cu un sacos argintiu, pe cind al doilea are unul verde.
    Credem cà acest patrafir a fost lucrat dupà un model grecesc (cf. rpe : Grigore Teologul, in loc de Bogoslov).
    Chenarul de jos (a a) cuprinde foi verzi de lujeri argintii §i aurii44.
     43	La cabinetul de stampe al Academiei R.P.R. (Stampe III 7768 §i 7747) am gâsit doua fotografii bune aie patrafirului, fâcute într o vreme cînd era în mult mai bunâ stare. Cu ajutorul lor întregim între paranteze [ ] parti le din inscriptie care nu se mai citesc astâzi. Ele mi au fâcut dovada câ patrafirul a fost cîndva înstràinat de la mânâstirea Sucevita. (Despre el vezi çi O. Tafrali, Les peintures du monastère de Sucevita et son trésor, în Mélanges Ch. Diehl, II, Paris, 1930, p. 213 — 214 plan§a XIX —2 §i acelaçi, Le monastère de Sucevifa. Arhitecture, peinture, trésor, în Arta si Ârheologia, Ia§i, 1933. Directia Monumentelor Istorice Mitropolîa Moldovei au încuviintat în mai 1960 ca acest odor sà fie înapoiat muzeului mânâstirii Sucevita unde s-a si adus.
      44	Ne pare ràu cà nu avem nicio fotografie pentru a însoti descrierea patrafirului. Adâugâm însâ câ el arninteçte întrucîtva, datoritâ felului cum aratâ arhiereii si firidele
282