Limbile slave impart aceastá inovatie numai cu subgrupul baltic oriental. De§i vechea prusiana nu ne oferá propriu-zis o desinentá in -a, totu§i, -as (de la aceleasi teme indo-europene), care apare in texte, nu diferá prea mult de letona, lituanianá sau slavá. De fapt, ori de cite ori venim in contact cu mate-rialul limbii prusiene, trebuie avut in vedere:
    a)	Caracterul conservator al acestei limbi.
    b)	Influenta originalului german.
     c)	Grafii defectuoase, care reflecta inexact spiritul limbii prusiene vechi39.
    d)	Existenfa unui numár insuficient de texte.
    e)	Izolarea teritorialá. Unele inova^ii s-au ivit dupá scindarea bal^ilor in subgrupa occidentals (vechea prusiana) si oriéntala (lituaniana $i letona), dar inainte de destrámarea slavei comune 40.
    In ceea ce prive§te originea desinen^ei -a, párerile sint impartite.
A.	Leskien 41, O. Hujer42, A. Meillet43, J. Endzelin 44 §i altii au sus^inut cá in slavá si baltica genitivul in -a s-a dezvoltat dintr-un ablativ (cf. scr. vrkdt, lat. lupó(d); aici -at < -o-at). Párerea aceasta a fost impártá§itá si de K. Brugmann 45, E. Fraenkel 46 si A. M. Seliscev 47. Dimpotrivá, V. K. Porze-ziñski 48, F. F. Fortunatov 49, A. A. Sahmatov 50 §i, recent, P. S. Kuznecov 51 aratá cá in limba lituaniana o nu provine din i.-e.-ód, cáci -o a dat in lituana diftongiil -uo-. Altii au legat formarea genitivului indo-european de adjective52.
     39	Acelaçi lucru trebuie spus çi în legâtuça cu primele texte si gramatici aie limbii letone. Pentru aceasta vezi R. G r a b i s, Pârskats par 17. gadsimta latvieSu valodas grama-tikâm, în Latvijas PSR Zinâtnu Akademija Valodas un literaturas instituta, Raksti, V, Riga, 1955, pp. 205 — 266; R. Gnsle, 17. gadsimta gramatikas k ' latviesu valodas vestures avots, în Latvijas PSR Zinâtnu Akademija Valodas un literaturas instituta, Raksti, VII, Riga, 1958, pp. 245-255.
10	Vezi §i J. S. O t r ç b s k i, op. cit., «Boupocn H3HK03HaHHH », nr. 6, 1954, p. 45.
41	Die Déclination im Slavisch-Litauischen und Germanischen, Leipzig, 1876, p. 34.
      42	Üvod do déjin jazyka ceskeho, ed. III, Praha, 1946.
      43	Introduction à l'étude comparative des langues indo-européennes, Le slave comun, ed. II, Paris, 1934.
      44	CjiaeiiHO-ôajimuucKue nrmodu, p. 132 si urm.; Baltu valodu skarias un formas, Latvijas valsts izdevnieciba, Riga, 1948, p. 115; Latviesu valodas gramatika, Latvijas valsts izdevnieciba, Riga, 1951, p. 396.
      45	în Grundriss der vergleichenden Grammatik der indogermanischen Sprachen, ed. a II-a, Strassburg, 1897—1916.
      46	Die baltischen Sprachen. Ihre Beziehungen zu einander und zu den indogermanischen Schwesteridiomen als Einführung in die baltische Sprachwissenschaft, Heildelberg, 1950, p. 78.
     47	Vezi CmapocjiaeancKuü nauK, partea I, Moscova, 1951, p. 226.
      48	V. K. P o r z e z i n s k i, Cparmumejibnan Mopçfiojioeun dpeeneunduücKoso, epe-necKoeo, jiamuHCKoeo u crnapo-c.iaesmcKozo aauKoe, partea I, Moscova, 1916, pp. 34 — 35.
      49	CpamumejibHan Moprßojiozun uudoeeponeücKux siauKoe, IlaôpanuLie Tpyju>i, t. II, Moscova, 1957, pp. 379—380.
50	A. A. Sahmatov, HcmopunecKaa Mopcfiojiogun pvcckoso nauna, Moscova,
y4neArn3, 1957, p. 24.
61	Vezi A. Meillet, OöufecjiaenHCKUü h3uk. IlepeBOH n npHMe^amra npo<|>. ü.
C. Ky3HeuoBa, H3a. HHOCTp. jiHTepaTypti, Moscova, 1951, p. 463; O. Hujer, op. cit.,
p. 128, nota 11; Pa3eumue undoeeponeücKoso cKjwuenuH e oöiifecjiasmickom n3une, p. 27;
 IIcmopuHecKaa zpaMMamuna pyccnozo muna, Moscova, 1953, pp. 48 — 49.
62	Vezi J. Wackernagel, Genitiv und Adjektiv, Mélanges de linguistique
offerts à F. de Saussure, Paris, 1908; J. Knobloch, Zur Vorgeschichte des indoger-
 manisches Genitivs der o- Stämme auf -sjo, Die Sprache, Bd. II, Hf. 3, Wien, 1951. în legä-
turä cu originea genitivului indo-european vezi çi V. V. Sevorîkin, lî ucmopuu uhOo-
eeponeücKoeo eenumuea, «Bonpocbi H3HK03HanHH », 1957, nr. 6, pp. 89 — 90.
7 — c. 330
97