Zugrävind tablouri ample din viafa poporului muneitor, demascfnd orin-duirea capitalista, care schilode§te omul, St. Zeromski n-a depäsit stadiul protestului individual al croilor säi irnpotriva räului social, protest care, in majoritatea cazurilor, avea ca final moartea celili räzvrätit. Pavel Hoffman remarcä cu justejä cä : « critica orìnduirii capitaliste din Polonia fascista in creatia lui Kruczkowski sau Wasilewska nu este doar critica proprie realis-mului critic. In creatia scriitorilor marxisti, spre deosebire de creajia chiar a celor mai mari scriitori ai realismului critic, calea rezolvärii este arätatä conjtient »22.
     Un alt erou al literaturii proletare din deceniul al patrulea este proletarul Iuptätor. 0 operä remarcabilä a acestei perioade, care surprinde situajia clasei muncitoare si a luptei ei revolutionäre, este romanul Oblicze dnia (Chipul zilei) de W. Wasilewska, publicat in anul 1934. Carnea a avut un larg räsunet in rindurile cititorilor proletari. «Eu am primit — isi aminteste W. Wasilewska
—	o scrisoare de la un om care activa in ilegalitate si care imi scria cä attuici cind li era foarte greu, aceastä carte ii ìnsufla curaj si ii dädea forfè noi pentru luptä. Multi imi spuneau cä dupä citirea romanului Chipul zilei ei au inceput sä infeleagä multe lucruri, pe care pinä atunci ilici nu le observau si ilici nu le ìnfelegeau. Atunci am inteles cä, in lupta de eliberare dusä de proletariat, cartea mea poate fi o armä de luptä »23.
     Continuind §i dezvoltind traditiile democratice ale literaturii polone, scrii-torii proletari mergeau Inainte, desävir§indu-si metoda realistä, concepitile lor despre viatä si despre sarcinile literaturii. In creatia lo: au apärut träsäturi noi, izvorite din cre^terea protestului in rindurile poporului polonez tmpotriva realitätii capitaliste, irnpotriva fascizärii tärii. Eroul pozitiv al literaturii proletare polone ìncepe sä aibä un program de luptä tot mai dar, lansat de Partidul Comunist Polonez, program care a devenit steagul de luptä al munci-torilor, un program de luptä pentru o Polonie popularä-democrat. Rindurile scriitorilor proletari cistigä noi forte. In anul 1933 apare la ¡Moscova prima culcgere de versuri intitulatä «Apel», apartinìnd poetului comunist St. Wygodzki. Atit in aceastä culegere, cit si in cele care au urmat, Chleb nasz powszechni (Piinea noasträ cea de toale zilele) si Zycie lisci (Viata frunzelor) (1936), un loc centrai il ocupä versurile cu tematicä social-politicä. Eroul preferat al poetuliri este proletariatul care isi apärä interesele de clasä. Aceleiasi perioade' ii apartine si inceputul activitäfii lui L. Pasternak, poet revolutionär, Culegerile versu-rilor sale Przeciw (Irnpotriva) (1935) si Dzien pochmurny (Zi mohorità) (1936) sint sträbätutc de o satira vehementä la adresa contemporaneitajii. Poetili crede in poporul muncitor ca intr-o fortä a viitorului.
    S-a dezvoltat, a crescut mult creafia poetilor, care si-au inceput activi-tatea incä din deceniul al treilea. Astfel in opera lui St. R. Dobrowolski, protestul irnpotriva räului social devine mai viguros : credinja scriitorului in succesele luptei pentru o Polonie nouä, popularä, dragostea pentru patrie §i popor capätä o deosebitä putere.
    In anul 1935, L. Szenwald publicä opera sa principali, poemul Scena przy slrumenin (Scena la izvor), care reflectä lupta de clasä ascufitä din Polonia. Realitatea polonezä este infäfisatä de poet in toate aspectele ei
     22	P. Hoffman, O niektórych problemach realizmu socjalistycznego, « Nowa kultura », 1951, nr. 46, p. 1.
     23	VV. Wasilewska, Lata, klóre min{ty, Kiev-Lvov, 1941, p. 82.
168