Intreprinsâ, mai pu^in ràspîndit. lata fórmele care circula in graiul meu natal : Pronumele àsla indica obiectul apropiat de persoana I (asta de-aicij, àia indica obiectul apropiat de persoana a Il-a (àia de-aci), iar ala indica un obiect care nu-i apropiat nici de persoana I, nici de persoana a Il-a (ala de-acoló, àia dicoló etc.). Deosebirea formalà dintre pronumele demonstrativ care este raportat la pers. II si cel care este raportat la pers. Ili este foarte mica §i din aceastà cauza greu sesizabila de cei neavertizati. La majoiitatea formelor de nom.-acuz. ea se refera la vocala initiala : àia de-aci — àia dicoló, pi. àia de-aci — àia dicoló, àlea de-aci — àlea di colò. La formele de gen.-dat. deosebirea formalà se obline prin deplasarea accentului : àluia — alùia, àliia — alita, àlora — alóra. într-un singur caz (nom.-acuz. féminin singular) deosebirea formalà nu se realizeaza : eia de-aci, dia di colo. Faptul câ pronumele raportat la pers. II e apropiat formai nu de cel raportat la pers. I, ci de cel raportat la pers. Ili, face ca scrisorile çi convorbirile telefonice ale oltenilor sa nu surprindâ prin aceastà particularitate. De vreme ce in vorbirea celor mai inulti vorbitori alea si àlea nu sint decit variante fonetice, e greu sa se sesi-zeze diferenta care se face de càtre persoanele din regiunea respectiva ìntre cele doua forme, pentru ca, desi deosebite din punct de vedere funzionai, In cazul convorbirilor la distanza cele doua forme Isi Impart sfera de Intre-buinjare a formei literare acele(a) si nu Incaica domeniul de Intrebuin^are al formei aceste(a). La Intrebàrile pe care le-am pus persoanelor mai sus indicate am primit atlt raspunsuri care confirma acest sistem al pronumelor démonstrative In graiul din localitateà natala a subiectului, clt si raspunsuri din care rezulta câ subiectul anchetat nu-si dà seama câ ar exista vreo deosebire ìntre pronumele care in tabloul de mai sus slnt trecute la persoana a doua si cele care slnt trecute la persoana a treia. Au confirmât acest sistem (desi nu Intotdeauna diversii termeni aveau un aspect fonetic identic cu formele cuprinse In tabloul respectiv) urmatorii informatori: la, 2, 5, 6, 7, 8, 12d, 14, 17, 18, 20, 21, 23, 25, 29, 31, 32, 33, 36, 40, 41 si 42. Pe baza materialului de care dispun In prezent, nu pot sa-mi dau seama dacà sistemul pronumelor démonstrative asta — ala — ala are (spre deosebire de sistemul adverbial aici-aci-accló) o arie discontinua sau Inso^este Intotdeauna opozitia aici-aci-acolo. Totusi, bazìn-du-mà pe faptul ca pentru aceeasi localitate am §i raspunsuri care confirma si raspunsuri care nu confirma sistemul ternar al deicticelor, Inclin sa consider mai probabilâ cea de a doua alternativa. Raspunsuri diferite am primit si de la informatorii din satul meu natal (punctul 1), In al carui grai stiu sigur 10 Forme fára partícula deicticá -a (ást, ástor etc.) nu se íntilnesc. Forma cu partícula deicticá se íoloseste si fára prezenta substantivuíui determinat, si ín prezenta luí: asta, omu asta, astúia, omului astúia etc. Demonstrativul se folose§te numai dupa substan-tivul la care se refera. Singular pers. I. m. asta, astúia f. asta, astiia pers. II. m. ála, áluia f. áia, áliia pers. III. m. ala, alúia í. dia, alita àlea, alóra10 àstea, astóra ü§tea, astóra áia, alora alea, álora àia, alóra Plural 78