sg. alâturi de forma ici se constata si ioi, cf. de ex.; b’iz'^'iói — «farà ea», s^ioi — «cu ea».
    Pronumele interogativ-relativ sto — « ce » se rosteste la Socolinfi ca in limba rusa literarà. Variantele se’ó, st’ó si c'ó, caracteristice unor graiuri velico-ruse 72, lipsesc cu desavìrsire din graiul de care ne ocupam.
    O particularitate comuna graiului de la Socolinti si unor graiuri ve-licoruse meridionale este prezen^a pronumelui demonstrativ tói73 — «acela» cf. lit. moin. lata fórmele acestui pronume : nom. tói (masc.), tùia (fem.), tója
—	(neutra): gen. lóvà, fai; dat. tóma, fai; acuz. tóva, tùiu; instr. s^t’ém — « cu acela », s^fai — « cu aceea » ; prepozitional : na^t’ém — « pe acel », na^lii
—	« pe acea ». Alte exemple: xtó'^toi — « cine-i (omul) acela?». Ìntrebat unde locuieste, un copil care se juca in drum a ràspuns : d’ie tói kón’ — « unde-i calul acela ! ». La nom. pl., pentru tóate genurile, — i’éi, iar la gen. pl. — t’éx.
    De un anumit Ínteres teoretic ni se pare faptul ca ín vorbirea unor per-soane de la Socolin^i se observá o corelatie intre únele forme cazuale ale pronu-melui tói si cele corespunzatoare ale adjectivelor. Astfel : u'~'nvbladíi iany — « la femeia cea tinárá », s^rmladii zanói — « cu femeia cea tinara », kla^bal’-séi xáty — « linga casa aceea mare » §. a., cf. tíi, tot asa dupa cum in trecutul indepàrtat al istorici limbii ruse pronumele fa, ta, to au influençât cazurile oblice ale adjectivelor « lungi »74.
Numeralul
     Ín graiul izolat de la Socolinti se desfajará din plin un procès de inláturare a formelor cazurilor oblice ale numeralelor cardinale. lata citeva exemple: ók’bla'~'dv’ést’i l’ét — « de vreo doua sute de ani », cf. lit. okojio deyxcom Jiem\ iz^dv’ést’i aslálsa ad’ín — « din doua sute a ramas unul », cf. lit. u3 deyxcom ~ ; at^c’atyr’i6 — « din patru », cf. lit. om nemupëx. Acelasi fenomen exista si ín alte graiuri velicoruse 75, ceea ce se explicá, probabil, prin aceeasi tendinta interna de simplificare a structurii morfologice, despre care am vorbit mai inainte.
    Un mod original de exprimare a unor numerale in graiul de la Socolinti este acela care se foloseste pentru cifrele 1100,1200... 1900 inclusiv : ad’i-nácbt’ sót — « unsprezece sute » etc.
    Am arâtat mai sus únele aspecte ale unificarli accentului in paradigma substantivelor femmine. Un procès similar se constata si la numerale : numerele cuprinse intre 11 si 19 inclusiv au tóate accentui pe silaba -ná-; cf. soc. c’ie-tyrnánt’ — « paisprezece » si lit. nembipnadi^amb. Fenomenul e cunoscut pe alocuri si ín graiurile ruse convergente 76.
    Sub influenta limbii romíne, exprimarea virstei se face la Socolinti la fel ca si ín graiurile ucrainene ínconjurátoare (dar nu ca si in limbile literare rusa
     72	Vezi harta pronumelui sto çi a variantelor sale în diferite zone aie teritoriului, lingyistic rus la P. I. C e r n î h, op. cit., p. 216.
    73	Vezi, despre acest pronume, I. I. Sreznevski, Mamepuajiu dan cjioeapa dpeenepyccKozo a3bina, vol. III, p. 1067 —1068. Cf. si N. P. Grinkova, V. I. C i a-g h i ç e v a, op. cit., pp. 129, 138.	__
      74	V. P. I. C e r n î h, op. cit., pp. 196—197.
    76 Vezi, de exemplu, R. I. Avanesov, Onepnu duaMKmojiozuu ph3clhckoü Meufepu, MHP.Ii;, vol. I, p. 216. I. L e k o v, op. cit. p. 23, considera acest fenomen, prezent si în limbile slave de sud, un indiciu de îndepârtare de la structura flexionarâ a limbilor slave.
76	Vezi, de exemplu, N. P. Grinkova, V. I. Ciaghi§eva, op. cit., p. 146.
124