situatia actúala a ràspindirii acestor nume de locuri. Ar fi interesant de stabilii care dintre aceste toponimice sint pomenite in documéntele medievale (e vorba de secolele al XIV-lea si al XV-lea, deoarece nu dispunem de atestàri mai vechi). Aceasta ne-ar permite sa trasàm aria pe care au avut-o aceste toponimice in secolele al XIV-lea si al XV-lea. (Tinem sa remarcàm cà lipsa unui toponimie din documéntele medievale nu este o dovadà cà toponimicul respectiv n-a existat in evul mediu).
     Iatà lista toponimicelor cu li (< g) atestate inainte de anul 1500 : Boholin (1431), pe hartà nr. 26; Dorolioi (1421), pe hartà nr. 53 -, Horincea (1436), pe hartà nr. 7 ; Horodnic (1439), pe hartà nr. 44; Horoiata (1480), pe hartà nr. 21; Hulubàt (1469), pe hartà nr. 13; Musi (1487), pe hartà nr. 23; Rozavlea (1390), pe hartà nr. 59 ; Zahorna (1447), pe hartà nr. 38 ; Zalha (1378), pe hartà nr. 56.
    Plasind pe hartà toponimicele cu li (< g) atestate inainte de 1500, constatarci cà din sec. al XIV-lea pinà astàzi aria acestor toponimice nu s-a schimbat aproape de loc, de linde putem conclude cà in ultimele cinci secóle nu a avut loe o deplasare masivà de populatie ucraineanà spre vest in asa màsurà ca ea sà fi creat nume noi de localitàti. De la aceastà populare provin cel mult nume topice de micà importanza. Poate numele de sai Hordou, atestat la 1523, provine de la o astfel de populatie ucraineanà. Satele intemeiate de ucraineni in afara ariei lui h (< g) poartà nume create de romini sau de maghiari, ca de pilda Rusu, Rusi, Oroszfalva, Oroszmezò etc.
Care a fost situala inainte de sec. al XIV-lea? La ìntrebarea aceasta e greu de ràspuns, din lipsà de documente mai vechi pentru aceste regiuni. ìn generai se presupune cà populatia slavà de est s-a asezat in pàrtile ràsàritene ale teritoriului dacoromin (Moldova) peste un strat slav mai vechi de tip slav meridional. Drept dovezi ale existenfei in trecut a unei populajài slave meridionale (bulgare) ìn Moldova sint considerate numeroasele toponimice slave din aceastà provincie care prezintà particularità^i fonetice slave meridionale (bulgare), printre care si pàstrarea caracterului ocluziv al lui g. Un astfel de toponimie ar fi Grddistea, de tip incontestabil slav meridional, deoarece, pe lìngà g pàstrat, prezintà si metateza vechiului grup* or ìntre consoane, devenit ra. Intemeindu-se pe màrturia unor toponimice asemànàtoare, acad. Iorgu Iordan sustine existenta a douà straturi slave in Moldova 80. Dar toponimicul Grddistea a fost creat de romini din apelativul rominesc gradiste « locul unei vechi asezàri, al unei vechi cetàti; ridicàturà de teren de diferite forme, mai ales ìn lunca unui rìu ». Academicianului Iorgu Iordan i se pare insà cà acest apelativ apartine exclusiv graiului muntean si cà nu e ràspìndit in graiul moldovenesc, ceea ce il ìndreptàteste sà atribuie slavilor din Moldova crearea acestui toponimie 81. E posibil ca gradiste sà nu fie cunoscut astàzi prin Moldova, dar ìn trecut el a fost cu sigurantà foarte ràspindit, deoarece il intìlnim des in hrisoave ca nume topic cìnd se arata hotarele unei mosii vìndute sau dàruite. El apare alàturi de rop©r\H|l!f’ care este forma normalà a limbii slave folosite de cance-laria moldoveneascà. Cuvintul rpa^Hipe din documentele moldovenesti este
 80	Contributions onomastiques, p. 21. Cf. si «Ariliva», vol. XXVIII, p. 80.
      81	Contributions onomastiques, p. 13 urm.
53