o oarecare portarne din elementele de morfologie s-au adàugat prin contactul cu limbile popoarelor vecine, in special cu cele slave. Din acest punct de vedere, trebuie sa ne intereseze indeosebi problema uniunilor lingvistice . ..
     Este necesar, mai departe, sa se studieze serios problemele de fonologie §i in generai problemele de strueturà a limbii romine, in comparatie cu struc-turile limbilor vecine, pentru a vedea in ce màsurà romina concorda cu eie. Trebuie revàzut lexicul §i frazeologia, §i mai ales trebuie luat de la inceput studiul sintaxei, domeniu in care s-a fàcut pina astàzi prea pu^in. Intr-un cuvint, trebuie cercetate toate domeniile lingvisticii romine, càci farà indoialà cerce-tarea atentà a limbii romine inseamnà in bunà parte cercetarea rela^iilor limbii romine cu limbile slave» (pp. 33 — 34).
     Aceste constatàri §i sarcini, ce stàteau in fata slavisticii romine?ti, ràmin §i astàzi perfect vaiabile. Intr-adevàr, de$i numeroase probleme de limbà au fost neintrerupt studiate, prezentarea de ansamblu a istoriei influen^ei slave in vocabularul, fonetica, derivala, morfologia, sintaxa §i frazeologia limbii romine e incà o sarcinà a viitorului. Vom vedea insà, in cele ce urmeazà, cà o serie din aceste chestiuni au fost intr-adevàr reluate §i cà — In linii mari — ne aflàm pe drumul rezolvàrii lor, In màsura in care stadiul actual al cercetàrilor de istorie, romanistica §i slavisticà permit acest lucru.
     Una dintre caracteristicile principale ale perioadei care incepe cu 1949 este orientarea tot mai asiduà a lingvi§tilor nostri spre interpretarea materia-list-dialecticà a faptelor de limbà, làrgirea orizontului lor prin cunoa§terea metodelor de cercetare §i a realizàrilor importante ale lingvistilor sovietici. Trecind peste o fazà scurtà, in care s-au manifestat unele influente ale « marris-mului », curentul « oficial », dar nu singurul in lingvistica sovieticà din 1948 pinà in mai 1950, lingvi§tii nostri au fàcut cuno§tintà, prin intermediul revis-telor « Cum vorbim » (1949 — 1952), « Studii §i cercetàri lingvistice» (1950 §i urm.), « Limba rominà » (1952 §i urm.) §i al altor publicatii, create intre timp (« Cercetàri de lingvistica » — Cluj, 1956 §i urm., Analele Universitàtilor din Bucuresjti, Ia§i §i Cluj, seria de §tiinte sociale a « Studiilor §i cercetàrilor §tiintifice » — Filiala Ia§i a Academiei R.P.R.), cu numeroase lucràri ale lingvi-§tilor sovietici, in care se trateaza multilateral §i pe o bazà materialist-istoricà probleme ale limbii ruse, ale limbilor slave §i romanice, inclusiv ale limbii romine etc. Cu tot caracterul adesea nesistematic al informatiilor §i recenziilor de acest fel, un lucru devine absolut evident : an de an a crescut interesul lingvistilor nostri fatà de lingvistica sovieticà, in primul rind rusà, si fatà de slavisticà in genere, astfel cà, de pildà, intr-un curs de introducere in lingvistieà exemplele ilustrative din limba rusà §i din alte limbi slave ocupà un loc important alàturi de cele din rominà, limbile romanice occidentale etc. 30.
     Numàrul recenziilor §i prezentàrilor unor lucràri sovietice cu caracter generai sau consacrate lingvisticii ruse, slave romanice etc. a crescut in ultimii ani, acestea ajungind sà fie din ce in ce mai substantiale, aducind uneori contributi! si interpretàri originale. Apar de asemenea o serie de articole mai ampie, cu caracter informativ, cum sint cele datorite prof. D. Macrea : Din problemele linguistica sovietice. Dupd o vizila in Uniunea Sovieticà (LR, II,
     30	Vezi Introducere In lingvistica, de un colectiv sub condueerea acad. Al. G r a u r, Bucuresti, 1958 (cf. Indicele de cuvinte).
13