generale de studiere a acestor graiuri §i referate tratìnd despre unele cercetàri concrete recente. La aceastà consfàtuire, la care e de dorit sa participe dialectologi din tarile slave care se ocupà de graiurile slave de pe teritoriul târii noastre, urmeazà sâ se ia màsuri concrete pentru studierea pianificata a graiurilor bulgare, sîrbe, ucrainene etc. vorbite pe teritoriul târii noastre. Nu ìncape îndoialâ câ cercetârile de dialectologie slava în R.P.R. vor aduce o contribuye efectivâ la dialectología §i istoria limbilor slave ìn ansamblu. . 13. Cunoaçterea çi popularizarea limbilor çi a lingvisticii slave internationale constituie una dintre sarcinile noastre permanente. Pentru realizarea ei trebuie sprijinitâ prin toate mijloacele aparitia unor articole §i lucràri de slavistieà generalà §i specialà, alcàtuirea unor manuale pentru Invàtàmìntul superior de limba slavâ veche, rusâ, bulgarâ, sîrbocroatâ, cehâ, polonâ etc., publicarea — fie çi sub formâ litrografiatà — a unor crestomatii de texte pentru uzul studentilor. Î11 re vistele noastre de specialità te vor trebui sâ aparâ, ca çi pînâ acuin, articole ale unor slavisti de peste hotare, fie avìnd un caracter informativ, fie consacrate unor problème çtiintifice speciale. în legâturâ cu aceasta e de dorit traducerea in limba romînâ a unor lucràri importante recente din domeniul slavisticii, care sa poata fi consultate §i de romaniçtii nostri. 14. Succesele viitoare ale slavisticii romîneçti depind ìntr-o bunà màsurà de studierea si valorificarea moçtenirii noastre çtiintifice, domeniu in care s-a lucrat prea putin in aceçti ani. Proiectele existente trebuie duse la indeplinire; e necesar sâ se studieze in profunzime istoria slavisticii romîneçti, sâ se reediteze si comenteze unele dintre lucràrile clasiee ale filolo-gilor noçtri slavisti. Implinirea in 1960 a 100 de ani de la prezentarea de càtre Fr. Miklosich a primei lucràri fundaméntale despre influenta slavâ asupra limbii romìne, iar ìn 1961 implinirea a 70 de ani de la ìnfiintarea primei catedre de slavistica din tara pot constituí prilejuri minunate de intensificare a cercetàrilor de slavis-ticà la noi §i de studiere a drumului parcurs, ìn decurs de un secol, de ling-vistica slavo-romìnà. ló. Redactarea definitivâ çi publicarea in viitorul apropiat a unei bibliografii slavo-romine, la care se lucreaza in prezent in cadrul Asociali slavistilor, ar umple un gol de mult simtit în aceastâ privintà §i ar da putintâ cercetâtorilor sâ foloseascà tot ce e pozitiv in creala çtiintificâ a deceniilor trecute. Acestea sint numai citeva din sarcinile ce stau in fata slavisticii romîneçti ìn viitorul apropiat. Eie trebuie sâ fie, in parte, realízate sau màcar ìncepute pini la viitorul Congres international al slaviçtilor, care va avea loc la Sofia in 1963. Importantâ este, mai ales, unirea eforturilor in vederea atingerii obiectivelor largi si, ìn acelasi timp, creçterea de noi cadre de cercetàtori slavisti, care sâ-§i poatâ perfeziona cunosjtintele in centrele de slavistica din stràinàtate, ìn primul rìnd din U.R.S.S. §i din celelalte tàri slave. Aceasta va fi o chezàsie a dezvoltàrii mai departe si a extinderii cercetàrilor de slavistieà din tara noastrà. 19 aprilie 1959.