In articolul Cu privire la problema cuvintelor compuse prescurlate in limba rusa fi romînâ, S. Vainberg face únele precizàri de termeni, obiectìnd ìmpotriva unor manuale ìn care se identifica cuvìntul compus prescurtat (cjio>KnocoKpamëHHoe cjiobo) cu abre-vierea (a66peBna'rypa). In continuare autorul ilustreazâ prin exemple concludente afirmaba cà ìn ultimii ani in limba romînâ a devenìt mai productiv decìt ìnainte procedeul de formare a cuvintelor prin unirea silabelor iniziale ale temelor componente. Fenomenul este explicat prin influenza limbii ruse.
     O	Incercare interesantà de a privi ìn mod comparativ sufixele din limba rusà si romînâ o reprezintà articolul Sufixele substantivelor abstracte in limba rusà fi romînâ de N. Mangul. Deçi nu împârtâçim únele afirmafii de detaliu ale autoarei (de pildà, afirinatia potrivit câreia ìn limba romînâ tóate procedeele de formare a cuvintelor ar fi productive, p. 35), socotim cà ìn ansamblu articolul este interesant, mai cu seamâ prin problema pe care o ridica.
      Considerata utile pentru studierea comparativa a limbilor rusâ çi romînâ cuprinde çi articolul Traducerea echivalentà a prepozi(iei rominefli «pentru» de M. Singer.
      In Declinarea nominalà in Evanghelia lui Ostromir in comparatie cu datele oferite de monumentele slave vechi, M. Dumitrescu, bazìndu-se pe studierea atentà a izvoarelor, corecteazâ pârerea anterioarà potrivit câreia ìn perioada creàrii originalului ar fi existai
5	tipuri de declinare nominalà çi aratà motivele pentru care socoate câ e mai întemeiatâ admiterea a patru tipuri de declinare.
      In articolul Mediobulgara intr-un hrisov slavo-romin de la inceputul secolului al XV-lea,
E.	Vrabie, pornind de la cìteva consideraci de ordin istorie çi de la unele detalii de limbà dintr-o scrisoare a lui Mihail I (1418—1420) câtre braçoveni çi rîjnoveni, sustine câ diacul care a redactat textul nu era un slav localnic, « dacic », ci un slav emigrant din sudul Dunàrii, dinspre Macedonia.
      Din sectiunea a II-a a culegerii men^ionám articolul Unele observatii asupra prepo-zi¡iilor din limba rusa de L. Niculescu. ìn acest artieoi sìnt unele afirmatii de amànunt pe care nu le împârtâçim. De exemplu, autoarea afirmà categorie câ nu pot exista douà etape distincte ìn perceperea prepozifiilor dintr-o limbà stràinà: etapa însuçirii sensului lexical §i etapa însuçirii sensului gramatical (p. 93). Noi socotim, dimpotrivâ, câ prima dintre aceste faze poate exista çi farà cea de a doua. Acest lucru este confirmât chiar de practica predàrii limbii ruse, cînd elevii sau studenti çtiu précis câ 6ea înseamnâ « fârà », dar fac uneori greçeli în ceea ce priveçte etapa a doua, folosirea eu cazul genitiv. La p. 97 autoarea unes te prepozi^ile k si no într-un cuplu antonimie, ceea ce considerâm de asemenea cà este o scàpare.
      Cu toate rezervele neînsemnate pe care le avem fafâ de acest articol, socotim câ el poate fi utilizat eu mult folos în procesul predàrii limbii ruse în çcolile din R.P.R.
      Din sectiunea a III-a face parte articolul Cu privire la natura tipicului în estetica lui Belinski de E. Loghinovskaia. Sec(iunea a IV-a cuprinde recenzii çi note, semnate de Y. Vascenco, S. Buium, A. Cristescu.
      Privitâ în ansamblu, « Culegerea de studii » a cadrelor didactice de la Institutul Pedagogie « Maxim Gorki » reprezinta o contribuye demnâ de relevât pe linia adîncirii studiilor de slavisticà çi mai aies de rusistieâ din tara noastrâ.	»
                                                                  Emil Vrabie
     Slownik wyrazdw bliskoznacznych (pod redakeja Dr. St. Skorupki), Varsovia,
1957,	450 p.
      « Dictionarul de sinonime » aparut in Polonia se divizeazà in douà pàrti: «Grupy wyrazów bliskoznacznych» (Grupele de sinonime), confinìnd douà treimi din totalul lucràrii, ?i un index pe trei coloane, numàrìnd aproximativ 30 000 de termeni.
      In prima parte sìnt date cuvintele care apar ìn anumite sintagme fixe, freevent folosite. Astfel la termenul pies ri « cìntec » figureazà constructiile des utilizate piesn ludowa, ~ patriotyczna, ~ choralna. In plus, se dau sinonimele aproximative ale terme-nului de bazà (piesñ), tot ìn anumite construct menite sa le defineascà semnificatia: aria operowa, kuplet kabaretoivy, kantata na chór i orkiestrq, hymn narodowy etc.
      In partea finalà, la index, se noteazà toate cuvintele care au sinonime cu sinonimele lor ; naturai cà aiei apar §i cuvintele trecute ìn prima parte a lucràrii, dar acestea sìnt
386