Influenza limbilor greacä fi latina asupra dezvoltàrii sistemului sintactic al limbilor slave este articolili ce apar|ine lui Jaroslav Bauer8. Autorul face clteva observafii cu pri-vire la traducerea textelor vechi evanghelice, de unde reiese influenza unor construc^n grecesti. Spre exernplu, vk din v^négda ar fi dupä grecescul evuo + inf. (p.* 81). Tot dupä sistemul limbii grecesti prepozitia aste (grec. si ¡xrj, èdcv, ¡xii) are in constructia frazei nu numai o funere adversativä, dar si una concesivä.
     Limba latina, datoritä condi^iilor sociale §i istorico-geografice existente, nu a avut o influenza uniforma asupra limbilor slave. A§a se explicä faptul cä influenza ei este mult mai pregnantä asupra cehei §i polonei §i mai pul.in evidenti in limbile ucraineanä §i rusä.
     ln ceha veche, dupä modelul ablativului latin absolut, se introduce dativul absolut.
Ex. sediecim jeden àsti ucennikóm zjevil sé jim je iié (novissime recumbentibus illis undecim apparuit) (p. 86).
      La fel construc^iile : acuzativ + infinitiv (neh vériese Krista byti z poctu jednoho bo■ huov dobnjch, Mil 7a— credebat enim Christum unum esse in numero deorum bonorum) (p. 87).
     Influenza latina se observä §i in topicä. Este vorba in special de a?ezarea verbului la sfir§itul propozifiei, sau interpunerea intre adjectiv $i substantiv a altor parf,i de vorbire.
     Jan Horeck^ discuta Problema terminologiei internationale a limbilor slave in trecut §i astäzi 9.
      Cuvinte ca boh, dusa, nebo (dumnezeu, suflet, cer) se gäsesc in terminologia religioasä a tuturor limbilor slave. Tot a§a sint §i termenii gramaticali ca cas « timp », osoba « persoanä » etc.
     Alfi termeni au fost introduci in vocabular prin calc lingvistic. In decursul istoriei limbilor cehä §i slovacä, acestea s-au sprijinit in calcul lingvistic fie pe termeni latini ca de ex. conscientia — svedomie, fie pe termeni germani: Zeitschrift— casopis (revistä). Dupä anul 1945, apar termeni calcinati din limba rusä: dom oddychu, park kultüry etc.
     Terminologia slava nu prezintä un tot unitar. ■
     Este adevärat cä se gäsesc termeni identici, freeventi in toate limbile slave. Spre ex., termenii de fizicä atomicä: rus. ifuruiompon, slovac§iceh: cyklotrón. Dar si in domeniul tehnicii gäsim diverbi termeni in diversele limbi slave. Spre ex. in limba rusä maùóa, in limba slovacä podio ika.
     Studiile de fonetica sint prezente in volum prin douä articole. Primul dintre eie aparline lui Frantiseli Vàclav Mare§, care se ocupä de dezvoltarea grupurilor consonantice gn >gh, kn > gn, in perioada comunitari slave 10.
     Din punct de vedere cronologie, trecerea lui gn > gn este mai recentä decft trecerea lui kn > gn (knidd > gnida). Faptul cä n palatal se gäseste consecvent in sirbo-croatä, aceasta se datore?te schimbärilor fonetice caracteristice limbii respective. Tot in virtutea legilor fonetice se explicä si faptul cä in slava veche de tip bulgaro-macedonean, pe n il gäsim numai in cuvinte ca ogrib §i k(b)nigy si in cuvinte derivate de la acestea.
     Precizarea in timp §i in spalili a acestor schimbäri fonetice este de naturä relativa, intrucit studierea lor necesitä cunoa§terea mai amänuntitä a fenomenelor existente in perioada comunitari slave.
     Al doilea artieoi de foneticä, semnat de ArnoSt Lamprecht, este intitulat Cu privire la dezvoltarea sistemului vocalic al limbilor slave de apus u.
8	Vliv rectiny a latiny na vyvoj syntaktické stavby slovanskych jazykù, pp. 73 — 95.
      9	Otdzka medzindrodnej slovanskej terminologie, jej sùcasny stav a historicky vyvoj, pp. 97 — 107.
     10	Vyvoj skupiny gn(kn) v obdobi slovanské jazykové jednoty, p. 109.
     11	K vyvoji zdpadoslovanského samohlaskového systèmu, pp. 123—125.
356