PROBLEMA COMUNITÀRI. LINGVISTICE BALTO-SLAVE
Aritoii Vraciu
    1.	In lingvistica indo-europeanà actúala se due discutii vii in jurul problemei afinitàtilor balto-slave 1. Analogiile acestea fusesera observate, in mare, incà din secolul trecut. Concordantele sìnt evidente in sistemili fonetic, in structura gramaticalà, in derivare si mai cu seama in domeniul vocabula-rului. Ele ne apar §i mai izbitoare, dacà ne gindim la faptul ca in majoritatea cazurilor nu au corespondente in alte limbi indo-europene. Este vorba de un numàr impresionant de tràsàturi comune, tràsaturi care imprima o nota specificà celor douà grupuri lingvistice.
    Trebuie spus cà problema asemànàrilor balto-slave a atras — si continua sa atragà — pe numerosi invaiati. Caracterul rela^iilor existente in interiorul acestor ramuri se impune cu atit mai mult atentiei cercetàtorilor, cu cit aminteste de raporturile stabilite in cadrai limbilor indo-iraniene sau italo-celtice. Dar chestiunea prezintà Ínteres §i pentrli lingvistica generala. Se cuvine insà mentionat faptul cà problema analogiilor balto-slave n-a capàtat
—	cel pufin, deocamdatà — o solutionare definitiva 2. Dupa cum se va vedea, in interpretarea particularitàtilor lingvistice proprii exclusiv slavilor si balt ilor exista ìncà serioase divergente de opinii. Se pare totusi cà, in cele din urmà, marea majoritate a savantilor (slavisti, baltologi, indo-europeni§ti, arheologi)
     1	O prezentare succintä a cercetärilor apärute in acest domeniu intre anii 1945 — 1955 a intreprins recent lingvistul sovietic V. N. Toporov, Iloeeümue paóoinw e oöjiacmu u3yneHua ócuimo-cjiaenHCKux nabiKoebix omHoiueHuü(Bví6imoTpai¡)mecimñ paa6op), «Bonpocu CJiaBHHCKoro H3MK03HaHHH», fase. 3, Moscova, 1958, pp. 134—161. O serie de studii consacrate vechilor relatii balto-slave publícate in ultima vreme nu sint pomenite de autor, articolul fiind definitivat in luna mai 1956. Dintre acestea menfionäm: Jerzy Kurylowicz, O jednosci jgzykoivej balio-slowiañskiej, «Biuletyn Polskiego Towarzystwa J?zykoznawczego», zeszyt XVI, Wroclaw-Krakow, 1957, pp. 71 — 113 (Studiul a fost tradus si in limba rusä. Vezi O óajimo-cjiaexucKOM hjukohom eduncmee, «Bonpocbi CJiaBHHCKoro H3tiK03iiaHHH», fase. 3, pp. 15-49;-; V. Gheorghiev, empoca 3a 6ajimocjiaenHCKama e3UKoea o6u{Hocm, «BinrapcKH e3HK», YIII (1958), fase. 2; Jan Safarewicz, Balto-slowiañskie stosunki jgzykowe, Slownik starozytnosci slowianskich (Zeszyt dyskusyjny), Wroclaw, 1958, pp. 4—6; Pavel Trost, O baltoslovanskych i’ztazich v oblasti syntaxe, in volumul K historickosrovnávacírnu studiu slovanskych jazykü, Praha, 1958, pp. 124—127.
     2	Este si pärerea celor care studiazä limbile baltice. Vezi in aceastä privintä: M. N. Peterson, Onepn jiumoecKozo H3bina, Hs^aTejibCTBO AKa^eMMH Hayn CCCP, Moscova, 1955, p. 12; J. O t r <; b s k i, Gramatyka jezyka litewskiego, t. I. Wiadomosci ívstepne. Nauka o gloskach, Warszawa, 1958. p. 44.
87