au arátat cà In Renaciere trebuie includi rru numai scriitorii fleahtei, ci fi curentul popular mic-burghez, care ìncepe cu Bernat din Lublin, continua cu povestirea populara mic-burghezà ce se va dezvolta In comedie, fi se ìmbogàtefte cu lirica cetàteneascà si de dragoste. In acest caz, Renafterea trebuie considerata ca durlnd pinà in sec. al XVII-lea. Chiar in sec. al XVI-lea trebuie sa deosebim trei cúrente: Renafterea, curentul popular mic-burghez fi curentul umanist-sarmat. Aceste tendinte au existat fi in sec. al XVII-lea, dar eie se gàseau in alta corelatie: dupa preponderenta curentului Renasterii in timpu lui Kochanowski fi trecerea pe primul pian a curentului popular mic-burghez, de la sfirfitul primei jumàtà{i a sec. al XVII-lea, devine preponderent curentul umanist-sarmat. Alàturi de aceste cúrente au existat §i unele tendinee baroce. Perioada medievalà se intinde pìnà la sfirfitul sec. al XV-lea.
      I. N. Golenifcev-Kutuzov studiazà in lucrarea sa Benedici Kotrulevic fi inceputul umanismului in Dubrovnik (I, 337—372) conditile in care se dezvolta umanismul in República Dubrovnik, imprejuràrile istorice in care ifi serie B. Kotrulevic opera sa « Despre negoC fi negutàtorul perfect ».
      Articolul lui A. N. Robinson, Despre principine artistice ale povestirii autobiografice la Avacum fi Epifan (II, 245—272) analizeazà procedeele prin care cei doi luptàtori pe tàrim religios au folosit autobiografia in scopuri propagandisticè.
      Urmatoarele articole sìnt consacrate legàturilor dintre literaturile slave fi alte litera turi: V. D. Kuzmina — Romanul cavaleresc francez in Rusia, Ucraina fi Bielorusia, M. P. Alexeev — Erasm de Rotterdam intr-o traducere ruseascà din sec. al XVII-lea fi
H.	Bielfeldt — Legàturile dintre literatura cehà fi germana in sec. al XIII-lea fi izvoarele « Alexandriei » cehe.
      Cele trei volume de « Filologie slavà » reprezintà o importan tà con tribu tie la dez-voltarea slavisticii internazionale, fiind un exemplu graitor al rodniciei colaboràrii oamenilor de ftiin^à din diferite |ari, colaborare care fi-a gSsit o impresionantS concretizare la cel de al IV-lea Congres internacional al slaviftilor.
                                                                        Ion Moise
      Academia Cehoslovacá de §tiinfe. Sec(ia de limbà fi literatura. Ceskoslovcnské pfednásky pro IV. Mezinárodní sjezd slavistù v Moskvé. (Comunicàrile cehoslovace pentru al IV-lea Congres internacional de slavistica de la Moscova), Praga, 1958, 430 p.
      Al IV-lea Congres internacional al slaviftilor a intrunit aproape 2 000 de partici-panCi din 27 de C&ri.
      República Cehoslovaca, afa cum remarca fi academicianul V. V. Vinogradov 1, a pregàtit peste 20 de referate fi monografii. Lingviftii cehoslovaci au prezentat comunieàri aproape in toate secCiile fi subsecCiile congresului.
      Majoritatea lucràrilor incluse in volum au fost prezentate in cadrul congresului. Afa cum reiese din Programul Congresului fi din Cronica celui de al IV-lea Congres internacional de slavistica, semnatà de A. N. Robinson 2, au fost discútate 15 lucràri de limba fi 19 de literatura aparCinìnd filologilor cehoslovaci. O serie de comunicari au apàrut in publicaCiile de specialitate, ca de ex. « Slavia » etc.
      Volumul de fata cuprinde 31 articole, grupate in doua mari secCiuni: lingvisticà (18) fi literatura (13). Partea de lingvisticà se remarca printr-o bogatà tematica: grama-ticà comparata, limbi literare slave, lexicologie fi lexicografie, fonetica, dialectologie etc.
      1	« Il3BecTHH AKap;eMHH nayK CCCP », otp;. jiht. h h3., tom. XVII nr. 6, 1958, p. 490.
       2	Ibidem, p. 573.
354