stâ înaintea unor comparative sintetice §i se pare câ are un roi afectiv. în aile situafii însâ particola « mai » este morfemizatâ, ca sa ne exprimâm astfel, deoarece constituie unicul indiciu al categoriei gramaticale a gradului compa-rativ. Exemple : m’éc’ik mai v’ël'ilm dUa^fodhal — « o minge mai mare, de fotbal»; tap’ér'iô’â yavôr’ut inâksd mai pal'it’icnâ — « acum lumea vorbeste altfel, mai preten|.ios ».
    Este un fapt cunoscut câ particula « mai » în componenta comparativului se întîlneçte în graiurile ucrainene carpatice. Unii cercetâtori nu pun cîtusi de pu^in la îndoialâ provenienta acestui cuvînt din limba romînâ 62. Altii, dimpotrivâ, explicâ prezen^a cuvîntului «mai» în graimilj slave carpatice pornind de la prefixul superlativului Han > Haiï 63. Sîntem de pârere câ « mai » din componenta formelor de compara tiv prezente în graiurile slave carpatice, nu poate fi explicat satisfâcâtor fârâ a se accepta legâtura sa eu «mai » din limba romînâ. Ne întemeiem aceastâ pârere pe urmâtoarele consideratii : 1) nici unul dintre graiurile ucrainene sau ruse care nu au fost în contact eu graiuri romînesti nu cunoaste forme de comparativ similare64 ; 2) graiurile ruse din alte pâr|;i aie teritoriului R.P.R. cunosc, ca si graiul de la Socolinti, procedeul de formare a comparativului eu « mai »65 ; 3) în graiul rus de la Soco-lin£i» pe lîngâ valoarea sa de morfem al gradului comparativ, cuvîntul mai are §i ait sens, de asemenea existent în limba romînâ §i eu totul strâin prefi-xului slav Haii- (care, dupâ V. Pogorelov, ar fi évoluât ulterior. în graiul ruçilor carpatici, în Mali). Astfel, în romîneste spunem nu numai : « X. este mai voinic ca Y ». (« mai » = valoare comparativâ), ci §i «Ai mai fost pe la X? » (valoare de adverb temporal). Acest al doilea sens al cuvîntului « mai » existâ si în graiul rusilor de la Socolinti : mai^byl'i i u'^druy'iic — « ati mai fost çi pe la altii? ». Ni se pare putin probabil ca în graiul de la Socolinti sâ fi existât initial (sub influença graiurilor localnice ucrainene) morfemul « mai » < naü < nau, care apoi s-a îmbogâtit eu valoarea a doua, existentâ numai în limba romînâ. Cel mult s-ar putea admite câ pâtrunderea cuvîntului « mai » din limba romînâ în graiul de la Socolinti a fost favorizatâ de împrejurarea câ « mai » ca morfem al comparativului existâ în graiui'ile ucrainene dimprejur 66, despre care am vorbit mai sus. Din graiul acestor ucraineni, azi bilingvi, ambele sensuri aie cuvîntului « mai » trebuie sâ fi pâtruns §i în graiurile carpato-ruse, deoarece V. Pogorelov citeazâ si exemple de « mai » eu ait sens decît cel comparativ, fârâ a le explica însâ67.
     62	V. D. S c h e 1 u d k o, op. cit., p. 138, serie: mal — fast, mehr < rum. mai — fast beinahe. De aceeaçi parere sînt S. Puçcariu, «Dacoromania» X, pp. 1 — 2, pp. 69—70: Bulgärisme in graiurile carpato-ruse? ?i E rail Petrovici, Note slavo-romine, II, «Dacoromania» X, p. a Il-a, 1943, p. 346.
      63	V. P o g o r e 1 o v, op. cit., pp. 35—36 §i 57.
     64	V. IlpozpaMMa coôupanua ceedenuü ôm cocmasjieHua duajienmojiozuHecKOSO amjiaca pyccuozo îisukü. Moscova, 1946, p. 33, pet. 93 cf. S. B. Brom lei, @opMbi cpaeHumejibii.oiicmeneu.il e pyccKux zoeopax e ceeme daHHbix ôuajieKmojiozunecKOiO amjiaca, artieol publicat în Mamepuajibi u uccjiedoeajtusi no pyccmü duajieKmojioeuu, vol. I, Moscova, 1959, pp. 56—85.
     65	Vezi V. A r v i n t e, op. cit., p. 56. Acelaçi lucru 1-am constatai eu prilejul anchetelor facute de noi in Brâteçti (raion Paçoani), GhindSresti (raion HËrsova), Juri-lovca (raion Istria) si alte locali tati din R.P.R. unde se vorbesc graiuri velicoruse.
      66	Despre «mai» in graiul hutulilor cf. I. P ä t r u t, op. cit., exemple la pp. 29, 38, 47. Acelasi lucru în satul Dârmâneçti (Hatna), v. nota 16, informator Rebosapcà Teofil, student la IMG.
      67	Op. cit., p. 59.
122