bulgar Neofit Rilski, folosindu-se tot de edifia din 1755 de la Rìmnic, a intocmit EojirapcKa rpaMiiaraKa — prima gramaticà a limbii bulgare23, apàrutà in anni 1835. ìn anul urinàtor, Hristev Pavlovici a fàcut sà apara, utilizimi unele prelucràri dupà gramatica lu Smotritki, TpaMMaTHKa cjiaBeHO-6oJirapcKa.
    Asadar, gramatica lui Smotritki lasà urme adinci §i in tradita gramaticalà a popoarelor slave de sud 24, ceea ce confirma ìn totul ideea cà opera grama-ticalà a lui M. Smotritki sta la baza primei gramaticii rusesti, cit si a celor dintii incercàri de gramaticà asupra limbii sirbe si bulgare.
rAspIndirea GRAMATICII LUI SMOTRITKI In TARA noastrà
    5.	Semnalarea edijiei din 1619 la Tirflovijte, in 1650 §i 1655. Gramatica lui Smotritki, ìn pretioasa editie din 1619, a fost semnalatà la noi inca de la jumàtatea secolului al XVII-lea. In anul 1650, cu prilejul vizitei facute la Tirgoviste, càlugàrul rus Suhanov a gàsit in biblioteca ìnzestratà cu càrti vechi a lui Udriste Nàsturel, o Gramaticà slavà, tipáritá in Rusia apuseanà (intr-un tinut al Poloniei de pe atunci). Aceastà gramaticà, dupà cum a aràtat P. P. Panaitescu 25, iar mai tirziu si N. Cartojan 2e, era ìn realitate gramatica lui Smotritki, in editia din 1619.
    Cinci ani mai tirziu, editia din 1619 a fost copiatà ìn ìntregime la mitro-polia din Tirgoviste, de càtre un oarecare ieromonah Stefan ; pe coperta copiei pàstratà pinà astàzi in Bulgaria 27, figureazà anul 1619. Pe atunci (in 1655) aceastà editie a gramaticii lui Smotritki se afla in posesia dascàlului Daniel de la mitropolia din Tirgoviste, de la care dascàl, ieromonahul Stefan (autorul copiei din 1655) declarà, intr-o notà autografa trecutà pe una din foile copiei executate, cà a ìnvàtat gramatica slavà.
    6.	Editia din 16-48 de la Moscova utilizata in secolele XVII—XVIII in Mnntenia §i Moldova. Existà informatii sigure cà si editia gramaticii lui Smotrifki tipàrità in 1648 la Moscova a circulat in fara noastrà curind dupà aparifie. Exemplarul ce se aflà in Biblioteca Academiei R.P.R. a apartinut §i ìnvàfa-tului stolnic Constantin Cantacuzino, care a fàcut unele adnotàri. Dupà acela§i exemplar au ìnvàtat apoi gramatica slavà si fiii stolnicului Constantin Cantacuzino, sub directa supraveghere a dascàlului Damaschin, viitorul episcop de Buzàu si mai tirziu de Bìmnic. Informaba se desprinde din urmàtoarea notà, trecutà pe prima foaie : « Sà se stie cind au invàfat dascàlul Damaschin coconii dumnelui stolnicului Costandin Cantacuzinu, intru zilele luminatului domnului nostru Io Costandin voevod Basarab Brincoveanu, mai 2 dni, 7204 (1696) » 28.
    Vom vedea mai jos cà si ieromonahul Macarie, autorul primului manu-scris de gramaticà romìneascà din Moldova, ìntocmit pe la anul 1770, a utilizai editia de la Moscova din 1648.
     23 L. M i 1 e t i c i, HeoijiHT Phumckh KaTo (JiHnojior (Apud N. M. Dilevski, art. cit., p. 334).
     -21 N. M. Dilevski, art. cit., p. 334, prezintà o expunere documentatà ìn aceastà problema.
       25	In articolili citat, p. 40.
      26	Istoria literaturìi romlne, voi. II, Bucuresti 1942, p. 98.
27	Sà se vada facsimilul copertei reprodus de prof. N. M. Dilevski in articolili citat.
      28	Vezi si D. P. Bogdan, articolul citat din revista « Biserica Ortodoxa Rominà », p. 553 si articolul din revista « Studii », p. 153 nota 4.
293