Aceasta este faima lui « Potocki cel vestii », devenit cunoscut in Moldova §i intrat in stihuri. De aceste intimplàri si aventuri a luat cuno^tinfà direct Miron Costin, care se gàsea la studii in Polonia §i care in 1651 participà personal la luptele duse de armata polonà impotriva cazacilor, la Beresteczko, dupà cum màrturiseste singur in cronica sa : « càrora o§ti (càzàcejti) craiul lesesc Cazimir le-au ie§it ìnainte la un tirgusor anume Berestecico, cale de a treia zi de la Camenifà in sus, cu 40 000 de oaste leseascà, in care oaste m-am prilejit §i eu »17. De altfel, in cronica lui Miron Costin se gàsesc bogate §tiri despre aceste evenimente §i despre ràscoalele cazacilor, §tiri mai bogate cliiar decit in cronicile polone ale timpului. E1 vorbe§te pe larg de ràscoalele poporului ucrainean, de càderea in robie a hatmanilor poloni Potocki si Kalinowski dupà lupta de la Korsun : « Hatmanii amindoi au càzut la robie [...] S-au cutremurat toate fàrile acestea prin prejur de nàpraznica turburare a cràiei le§e§ti »18. Cind in 1653 Gheorghe §tefan i-a luat tronul lui Vasile Lupu, acesta a trimis dupà ajutor la Piotr Potocki pe Miron Costin : « La le§i m-au trimis pe mine, la starostele de Camenifà, la Pàtru Potofchii, feciorul hatmanului Potofchii, la ie§itul càruia den robia Crimului mare agiutoriu ii dideasà Vasile Vodà cu boierii sài »39. Amarai instràinàrii 1-a infeles singur Miron Costin din drama familiei sale, de aceea consemneazà de mai multe ori, « robia » lui Potocki. Tatàl sàu, Iancu Costin, hatman §i el, cunoscuse cu intreaga sa familie, pribegia Poloniei, unde se si stinsese , numai fiii sài apucind sà se mai intoarcà in farà. Mai tirziu, in 1684, Miron Costin insusi este luat prizonier de Petriceicu Vodà si trimis in Polonia impreunà cu Duca Vodà 20, ràminìnd aci pìnà in 1686. Captivii au intrat in seama hatmanului Andrei Potocki, care, negre^it, se va fi purtat bine cu Miron Costin, cunoscut familiei sale. In asemenea imprejuràri, nu este exclus ca stihurile din manuscrisul 1163 sà fie datorate, la origine, lui Miron Costin. Aceastà ipotezà se bazeazà pe o serie de argumente. In primul rind, dupà cum s-a vàzut mai sus, M. Costin este personalitatea care a cunoscut direct evenimentele amintite si care in cronica sa vorbeste cu insistenfà de « robia » lui Potocki. Nu este de presupus cà figura hatmanului Potocki a putut sà trezeascà interes mai tirziu, sub pana altui càrturar. Potocki a intrat repede in negurà dupà aceea. In al doilea rind, Miron Costin este singurul dintre intelectualii vremii, care s-a preocupat in mod special de versificale si a introdus in versificatie teme laice. (Dosoftei a fost preocupat de temele religioase.) M. Costin a scris poemul Viata lumii, Stihurile impotriva zavisliei, Stihurile despre originea poporului romin, Apostrof, apoi fru-mosul poem in limba polonà Historia polskimi rylmami (Istorie in versuri polone). E o stàruintà neintilnità la altcineva. ìn al treilea rind, dupà cum vom mai vedea, imagini si idei din Stihurile omului strein se regàsesc ìn poemul Viata lumii. E o tematicà cu strìnse corelafii. ìn al patrulea rind, tehnica versificafiei corespunde cu teoria fàcutà de M. Costin in prefatà la poemul Viata lumii. ìntre aitele, M. Costin vorbe§te de contraeva unor vocale in pronunzie (fàrà a fi nevoie de notarea acestui lucru in scris), contrarie necesarà pentru pàstrarea ritmului si numàrului de silabe. Acest fapt se verificà 17 Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 134. 18 Miron Costin, Opere, p. 130. 18 Ibidem, p. 142. 20 Miron Costin a oscilat in ce prive§te politica. 192