între eroul. legendar Novae çi câpitanul de oçti al lui Mihai Viteazul6, totuçi numele eroului, care este de origine sîrbeascâ, atmosfera §i viata infâ^içatâ de balade — care de cele mai multe ori este cea de dincolo de Dunâre — §i, în sfîrsit, faptul câ acelasi Novae este §i eroul unor balade populare sîrbeçti ne îndreptâfesc sa credem câ avem de-a face eu o influentâ §i nu eu o simplâ coincidenfâ.
    Iatâ un fenomen folcloristic, în a cârui rezolvare cercetarea faptelor istorice joaeâ rolul principal, confirmînd eventualitatea unui împrumut.
*
*	*
    Baladele si bîlinele sînt vechi cîntece populare epice cu continui eroic si social. Aceste cîntece populare redau trecutul istorie însâ, spre deosebire de cìntecele istorice, unde de cele mai multe ori faptele povestite au proporci reale, iar eroii cìntati sînt personaje istorice, bîlinele §i baladele formeazâ un gen deosebit. Din punct de vedere al confinutului §i al legàturii cu realitatea istoricâ, bîlinele si baladele ocupà un loc de trecere, putìnd fi socotite ca un gen intermediar între basm si legendà, pe de o parte, çi cìntecul istorie, pe de alta. Atît ìn basme §i legende, în bîline §i balade, cît si ìn cìntecele istorice, îçi gâsesc ìntruchiparea idealurile §i conceptiile poporului, viata lui sub aspectele cele mai variate. în fiecare din aceste genuri însâ existâ un anumit grad de respectare a adevàrului istorie. Basmul, de exemplu, este genul care se leagà cel mai pufin de istorie, de evenimentul §i fapta istoricâ, ca atare. în basm, locul si timpul desfâçurârii aefiunii nu sînt niciodatà determinate ; de aceea nu putem afla cìnd si unde s-au petrecut cele povestite ; sìntem introduci chiar de la primele momente ale povestirii ìntr-o lume nerealà, ìntr-o atmo-sferâ « de basm » : « A fost odatâ ca niciodatà ; câ de n-ar fi nu s-ar mai povesti ; de cînd fàcea plopusorul pere §i râchita micçunele ; de cìnd se bâteau urçii în coade ; de cînd se luau de gît lupii §i mieii de se sârutau îmbrâti§îndu-se ; de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouâzeci §i noua de oca de fier §i s-arunca ìn slava cerului de ne aducea poveçti »7 sau « B HenoTopoM napcTBe, b HeKOTopoM rocyflapcTBe... «B neKoeM napcTBe, ne b HameM rocyjjapcTBe hìiijih ...» 8 etc.
    în bîline si balade, desi fantasticul, miraculosul ocupà un loc destul de ìnsemnat, eroii fiind de cele mai multe ori înzestrati cu calità^i supraomeneçti, iar cadrul in care trâiesc si ac^ioneazà fiind strâbâtut §i el de elementul fantastic, totusi evenimentele, faptele istorice de seamà §i-au gasit, ìntr-un fel sau altul, reflectarea.
     Continutul baladelor si bîlinelor se refera la diverse epoci istorice, fâcîn-du-se ecoul evenimentelor care au avut loc de-a lungul veacurilor, ìncepìnd din momentul aparitiei pînâ in momentul culegerii lor. In legâturâ cu aceasta, problema stabilirii momentului aparitiei bîlinelor çi baladelor prezintâ mari greu-tâti. Referindu-ne la bîline, cu toate câ materialul ce stà la dispozitia cerce-tâtorilor este foarte vast, e greu sâ legâm aparitia lor de o anumitâ perioadà istoricâ. Marea majoritate a bîlinelor au fost culese la sfìrsitul secolului al XIX-lea, iar unele din eie chiar ìn secolul al XX-lea. Deci, din momentul
    6	Vezi Bogdan Petriceicu Hasdeu, Etimologicum magnum Romaniae, Bucuresti, 1893, p. 2260.
' Petre Ispirescu, Legendele sau basmele rominilor, Craiova, 1932, p. 57.
8	A. N. Afanasiev, Hapodnue pyccKue cna3Ku, vol. Ill, Moscova, 1958, p. 184.
205