buin^are a lui aicijaci in loe de acolo n-au fost sesizate de informatorul res-pectiv, ci de sotia lui, care nu este originará din Oltenia. Faptul cá subiectul 22b n-a fost surprins de uzul lui aci in serisorile párin^ilor aratá cá el este obisnuit cu acest fel de vorbire, cá il posedá cel pu£in in felul in care se posedá vocabularul pasiv 9. Subiectul nr. 49a a fost anchetat indirect, prin nr. 49b. A ráspuns cá aci este mai aproape decit aici « aci in curte », insá «aici la noi (in sal) ». E necesar sá remare cá §i in ráspunsurile primite de mine se spunea uneori cá intre cele douá forme deosebirea e cantitativa (dar de fiecare datá aici era considerat mai apropiat decit aci). insá, pornind de la faptul cá vorbitorii nu pot explica intotdeauna deosebirile care existá in vorbirea lor íntre diverse cuvinte §i forme, ii rugam sá intrebuin^eze aceste cuvinte in fraze si de fiecare datá aparea deosebirea dintre aici (sfera pers. I.) §i aci (sfera pers. II.). Procedeul pe care il foloseam cind vorbitorul nu-§i putea da seama de aceastá deosebire era depártarea in spatiu a persoanei I de persoana a Il-a: subiectul era pus sá-§i imagineze o convorbire telefonicá sau o scri-soare si deosebirea intre aici §i aci apárea foarte ciará. Subiectul nr. 49b, care a tráit mai multi ani in localitatea respectivá, nu-§i aminteste sá fi remarcat deosebirea dintre aici si aci in vorbirea localnicilor. Dimpotrivá, subiectul nr. 23, care a locuit mai multi ani in Breasta, rn. Craiova, si-a insusit folo-sirea diferentiatá a lui aici si aci (poate §i sub influenta vorbirii so^iei sale, care este originará din Slatina). Este interesant ráspunsul pe care 1-am primit de la informatoarea Ib (are ca limbá materná germana, dialectul sásesc de pe Tirnave, si este cásátoritá cu informatorul la, originar din Rocsoreni): «inainte de cásátorie §i un timp dupá aceea consideram cá aici §i aci inseamná acela§i lucru. Apoi, reflectind asupra folosirii cuvintelor aici, aci §i acolo in serisorile pe care le primesc de la Roc§oreni, mi-am dat seama de sensul adevárat al lui aci. Este un adverb care aratá locul unde se aflá persoana cáreia
ii	vorbe§ti sau ii scrii». Subiectul nr. 36 a arátat cá ín graiul lui natal existá trei forme deosebite §i pentru indicarea locului care constituie punctul de destinare al miscárii, deplasárii:
                 pers. I. ¡ncoá(ce) pers. II. intr-ací(lea) pers. III. íncoló, intr-acoló
    Forma intr-ací(lea) este, desigur, ori rará, ori o inova^ie a subiectului anchetat. Celelalte graiuri (inclusiv graiul meu natal) folo^psc in acest caz pronumele personal cu prepozitie: (in) spre tiñe, (in)spre voi sau adverbul aci fárá prepozitie. Fórmele deosebite de-aici — de-aci — de-acoló, pe-aici — pe-aci — pe-acoló, pin-aici, pin-aci, pin-acoló sint general ráspin-dite ín graiurile care cunosc opozitia celor trei adverbe pronominale demon-strative.
    Sistemul cu trei trepte la pronumele demonstrativ propriu-zis (adjectival si substantival) este, dupá cum a rezultat din ancheta
     9	Ulterior subiectul 22b a dovedit cá foloseste §i el uneori adverbul aci cu sensul «acolo » (In cadrul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu mine; dupá ce i-am atras imediat atentia, el a recunoscut existenta unei opozitii aici — aci — acolo chiar in graiul sáu «intr-un stil mai familiar»).
77