SUBSTANTIVUL
     Ca §i in limba rusa literará, in graiul rus de la Soeolinfi substantívele au 3 genuri, douá numere si 6 cazuri. Ne-a atras atentia faptul cá substantívele feminine de declinarea a III-a lipsesc sau se intrebuinteazá intr-o forma modi-ficatá fa{á de cele din limba literará. lata o comparare:
ln limba literará	in graiul de la Socolinfi
5KH3Hb,   fem. --- « viafa »........                 fem.      
fem. --- « bisericä »....... fem.      
MMLIIb,   fem. --- « çoarece » .......               fem.      
MOpKOBb,  fem. --- « morcov ».......                 fem.      
MaTb,     fem. --- « mamá ».........   ...... mátka, fem.      
HOlb,     fem. --- « fiicä » .........               fem.      
CBeKpÓBb, fem. --- «soacrä».........                 fem. §.a. 
     Prinurmare, pástríndu-si genul, o parte dintre substantívele feminine ds declinarea a III-a au suferit modifican care le-au permis sä pätrundä în declinarea I 48.
    Atunci cînd substantivul £-a mentinut färä modifican, adicä atunci cînd la nominativ singular cuvîntul se termina cu o consoanä moale, genului feminin din limba literará îi corespunde la Socolinti genul masculin. Cf. : în limba rusâ literará koernb, fem., — « os », iar la Socolinti — ad’ín kôs't' ; lit. cojib, fem.,
—	« sare », iar la Socolinti — zl’ép s^'sôl’e'm — « pîine cu sare », de unde e ciar cá sol’ este de genul masculin. De altfel vorbitorii çovaie în formarea cazu-rilor oblice aie substantivelor de declinarea a Ill-a care nu s-au adaptat pentru a intra într-a-ntîia. Astfel, cei cinci membri ai familiei informatorului Ciub. nu s-au putut în^elege cum « trebuie » sä se spunâ : nat^kôst’e'm sau nat kóst’ói — « deasupra osului ». Oscila^ii similare a provocat traducerea expresiei « piine cu sare»: mama spunea al’ép s^sôl’e'm, iar copiii (cam de 15, 18 si 20 de ani) — il'ep s^sól’eH. Oricum, rezultä cá declinarea a Ill-a s-a destrâ-mat. La Socolinti existä numai douä declinäri : declinarea I, pentru substantívele de genul feminin, si declinarea a Il-a, pentru substantívele de genul masculin §i neutru.
    Aparte notäm faptul cä substantivul feminin de declinarea a III-a flBepb
—	« usä » se foloseste la Socolinti numai la plural : dv’ér’i — « usä ». Este, probabil, vorba de un alt procedeu de päräsire a vechii paradigme. (în acest caz este posibilä si invocarea vechii forme de nom.-acuz. a dualului).
     în graiul de care ne ocupäm nu se foloseçte cuvîntul nyri. — « cale », « drum ».
    Consideräm cä, socotitä ìn mod izolat, ducerea pinä la capät a tendintei de simplificare a sistemului morfologie pe care o constatäm din cele expuse mai înainte si anume — reducerea tipurilor de declinare de la trei la douä 49 este un fenomen pozitiv ìn istoria graiului divergent de la Socolinti 5o.
     Un alt procès care se petrece ìn prezent in graiul de la Socolinti este restrìn-gerea numärului substantivelor de genul neutru. lata cîteva exemple : ad’ín
      48	Fenomenul se constata si ìn alte graiuri ruse, atìt meridionale, cît si septentrionale. Vezi V. G. Orlova, O eocope cejia UepMac HuKOjibCKoeo paüona BojiozodcKoä oójiacmu, MHPXl, I, p. 53.
     49	V. P. S. Kuzne^ov, Hcmopunecnan zpaMMamuna pyccKozo H3una. Moptßojiozun. Moscova, 1953, p. 66.
     50	Dacá o asemenea evolutie s-ar petrece cu un grai legat geografice§te de limba ìntregului popor si de limba literarâ fenomenul ar trebui considérât un regres. Vezi Acad. Al. Graur, Sludii de linguistica generala, liucurest.i, 1955, pp. 147 — 148 si urm.
118