Lingvistica comparativa-istoricà slavas-a imbogàtit in ultimili deceniu cu o serie ìntreagà de cercetàri pretioase1, al caror numàr a crescut In mod simtitor cu ocazia pregàtirii celui de al IV-lea Congres al slavistilor, care a avut loc la Moscova in septembrie 1958. Dupà cuin se §tie, cel mai mare numàr de referate — 39 2 — a fost prezentat la sectia de lingvis-ticà comparativa istoricà. Toate aceastea dovedesc cu prisosinfà cà studiul comparativ-istoric al limbilor slave, inceput incà in secolul trecut, este una dintre ramurile cele mai importante ale slavisticii. Asa se explicà faptul cà in multe tàri (ìntre care §i tara noastrà) la facultàtile de filologie din insti tutele de invàtàmlnt superior se predà §i un curs de « gramaticà comparata a limbilor slave ». Specialistii de pretutindeni se preocupà de crearea unor gramatici comparative-istorice ale limbilor slave §i gramatici comparate a unor grupuri de limbi slave. Insà realizàrile In acest domeniu sint neinsemnate in comparale cu nuipàrul mare de lucràri apàrute - mono-grafii sau articole — In domeniul lingvisticii slave comparative- istorice. Se poate afirma cà in aceastà directie cele inai insemnate succese au obtinut lingvistii sovietici. Astfel, in anul 1956 a fost publicat prospectul manualului de gramaticà comparata a limbilor slave pentru studenti, intocmit de protesomi S. B. Bernstein de la Universitatea din Moscova3, iar in anii 1957 ¡?i 1958 au apàrut douà manuale de gramaticà comparata a limbilor slave de ràsarit de care ne vom ocupa in recenzia de fata. In prealabil au fost supuse linei discuoi largi, in publicafiile ijtiintifice, principiile de elaborare §i sarcinile gramaticii comparate4. Autorii celor douà manuale s-au folosit de experienta bogatà atit a slavi§tilor sovietici, c!t §i a celor stràini. Dupà cum se ?tie, in Rusia, incà in secolul al XlX-lea, in legatura cu dezvoltarea lingvisticii comparative- istorice, in centrele mari universitare — Moscova, Petersburg §i Kazan au fost introduse cursuri de « Gramaticà comparata a limbilor slave ». Aceste cursuri au fost predate de renumitii savan^i ru$i F. F. Fortunatov, I. A. Baudouin de Courtenay, V. K. Porzezinski, R. F. Brandt §i al|ii. In anul 1902 a fost litografiat cursul de « Grama-ticà comparata a limbilor slave » al lui Baudouin de Courtenay. In anul 1914 a ie§it de sub tipar «Introducere in gramatica comparata a limbilor slave » a lui A. M. Seliscev §i « Gramatica comparata a limbilor slave » a lui V. K. Porzezinski; in anul 1915— « Scurta gramaticà comparata a limbilor slave» de R. F. Brandt, in anul 1927 — «Introducere in gramatica comparata a limbilor slave » de L. A. Bulahovski (in limba ucraineanà). Multe din aceste lucràri nu §i-au pierdut valoarea lor §tiintificà nici pina azi. Totu§i, reali-zarea tinui manual non, care sà oglindeascà cele mai noi realizàri ale slavisticii, manual intocmit pe baza metodologiei marxiste, este o sarcinà actuala a lingvisticii. Prospectul « Gramaticii comparate a limbilor slave » al lui S. B. Bernstein se deosebe§te de manualele recenzate aici prin principiul care stà la baza construirii conspectului, prin sarcinile pe care §i le pune. Astfel S. B. Bernstein i§i construie^te cursul incepind cu proceselelingvistice slave comune cele mai vechi. Dupà pàrerea lui, cursul universitar de gramaticà comparata a limbilor slave are trei sarcini principale: 1 Iatà cîteva dintre lucràrile mai însemnate: A. Vaillant, Grammaire comparée des langues slaves, I. Fonética, II. Morfología (partea 1 — 2), Lyon-Paris, 1950 — 1958; R. N a h t i g a 1, Slovanski jeziki, ed. 2, Ljubljana, 1952 ; J. Kurylowicz, L'accentuation des langues indo européennes, Krakôw, 1952; K. H o r á 1 e k, Uvod do studia slo-wanskych jazykù, Praga, 1955; Tnopume.ihubiü nadeMc a cjiaeuncKux hsukox (sub redactia lui S. B. Bernstein), Moscova, 1958, çi multe áltele. Prezintâ de asemenea Ínteres çi lucràrile care nu sînt studii comparativ-istorice în întelesul strict al cuvîntului : T. Lehr-Splawiñski, W. Kuraszkiewicz, F. Sla w ski, Przeglqd i charakteryslyka jçzykoiv slatvianskych, Varsovia, 1954, §i áltele. 2 V. V. V i n o g r a d o v, llmozu IV Meoicdyuapoduoio Cbe3da cjiaeucmoe u narnu 3adanu e oôjiacmu cjiaemicKoü ifiuAOJioeuu, «Ilaeecmu.t. AH CCCP, Omdejienue jiume-pamypu u asuna», t. XVII, fasc. 6, 1958, p. 492. 3 S. B. Bernstein, OnepK cpaeHume.ibHOü epaM.uamunu cjiaenucKux h.imkos (npoc»eKT), « KpaTHiie cooôihohuh IIiicTHTy'ra cjiaBnHOBe;(eiiii!i AH CCCP», fasc. 18, Moscova 1956, pp. 3—26. 4 S. B. Bernstein, Ocuoeiibie sadavu, Memodbi u npunuunu «CpaeHumejibHoü apaMMamuKu cjiaenncKux naunoo », Bonpocbi CJianmiCKoro H3i.iKO-'îiiamiii», AH CCCP, fase. I, Moscova, 1954, pp. 5 — 23. 304