Holboca (pronunfat si Hulboca): numele unui iaz §i al unui sat in rn. Ia§i (MDGR III, p. 750) < ucr. zjiyòoKa (Hrincenko, s. v. ajiyóoKUÜ). Pe harta sub nr. 33.
       Holoje (pronun^at Holoie): nume topic pe mosia satului Lele§ti in rn. Dej. Dupa I. Kniezsa provine din ucr. holoje « ple§uv »4®. Forma literara e zójie {mìcife) 60. Pe hartà sub nr. 62.
       Hordou: numele vechi al satului Co§buc, rn. Nàsàud. In documente apare — sub forma actúala — ìncepind cu anul 1523 < v. ucr. *Hordou
   <	numele de pers. *Topd (cf. numele de pers. ropdiit) + sufixul v. ucr. -ou (forma literara -ie, pronun^at -ig)61. E de presupus cà graiul ucrainean de pe Valea Sàlàu^ei nu prezenta ìncà, ìnainte de disparitia lui prin secolul al XVI-lea, trecerea lui o din silaba inchisà la diferite vocale cu timbru
                                   U
   mai ínchis sau palatal (o, u, w, iì, in limba literara i). Astfel sufixul -od
•	u
    era inca rostit -ou., nu -oi¿, uu, -iiy,, -iti ca in graiurile ucrainene actúale6a. Pe hartà sub nr. 56.
        Horincea, Valea Horincea: afluent al Prutului, rn. Bere§ti, reg. Galani. Apare in documente la 1436 sub forma Ha Xcphhhh (C o s t. I, p. 488). La baza acestui toponimie stà un nume de persoanà derivai din radicalul gor-, cf. ucr. aopimu «a arde», gipKÚü « amar ; nefericit, nenorocit, amarnic », eopicmb « amàràciune » etc. 63. Din acela§i radicai sint derivate §i toponimicele celie Hofln, Horíné Ves, precum si toponimicul ucrainean ropucjiaeuuiS4. Dupà pìriul Horincea a fost numità o plasà in fostul jude^ Covurlui, atestatà in documente la 1528: sy Boaocth XopHHWH55. Pe hartà sub nr. 14 §i 13.
       Horodiste (pronunfat Horodiste): nume topic pe mo§ia satului Rus in rn. Dej < ucr. sopoduu^e « loc unde a fost odinioarà o cetate »56. Pe hartà sub nr. 61.
        Horodiflea: nume de sate in raioanele Darabani, Hirlàu §i Piatra Neam^ B7. Pe hartà sub nr. 44, 35, 27 bis.
        Horodnic(ul): numele unui piriu — afluent al piriului Saha ce se varsà in riul Suceava — dupà care au fost munite satele Horodnicul de Jos $i Horod-nicul de Sus, precum §i mànàstirea Horodnic 88. In documente apare la 1439 sub forma Ha l'opoAHHK-h (C o s t. II, p. 46). La bazà a stat adjectivul eopodnuü, derivat de la substantivul zopod « gràdinà »((H rinòenko, s. v.). La inceput s-a zis zopodnuü (nomin) «(pìriul, valea) cu gràdini, al (a) gràdinilor»; apoi
        48	Kniezsa, p. 121, nota 5.
          5° Privitor la fórmele necontractate ale adjectivului In diferite graiuri ucrainene, vezi <1>. T. JKhjiko, Hapucua diaMKmoAozii yKpamcbKoi mobu, Kiev, 1955, p. 113. Cf. mai sus toponimicul Dolhaia.
         61	N. Dràganu (Toponimie si istorie, Cluj, 1928, p. 49 urm.) explica toponimicul Hordou ca fiind maghiarul erd6-óvó « pSdurar » trecut prin filierà slavà.
          62	Privitor la reflexele lui o din silabà inchisà in diferitele graiuri ucrainene vezi JKhjiko, Hapucu a diajienmojioiii yKpawcbKoi mosu, p. 92, 117. Cf. mai sus nota 22.
         63	SCL, IV, p. 65, nota 8.
         54 M i k 1 o s i c h, p. 143 [27], Acad. Iorgu Iordan (Nume de loc., p. 20) a?azà la baza acestui toponimie apelativul si. gora (ucr. hora).
         68 M. Costàchescu, Documente moldovenesti de la $tefan cel Mare, Ia$i, 1933, p. 29.
        “Kniezsa, p. 121, nota. 5. In ucraineana literarà ropmme are sensul de « veche cetate de pàmint » (Hrinèenko, s. v.). Dic|ionarul luiZelechowski dà insà sensul de « locul unde a fost o cetate ».
  67	Iordan, Nume de loc., p. ‘’64; Contributions onomastiques, p. 19.
68	Km. Grigorovitza, Dictionarul geografie al Bucovinei, Bucure^ti, 1908, p. 111.
49