LEGÀTURILE LUI IOAN BOGDAN CU FILOLOGII POLONI
UN CAPITOL DIN RE LATI ILE §TIINTIFICE ROMÍNO-POLONE LA SFÌR^ITUL SEC. AL XIX-LEA
Mihail Dan
     Studiile slave s-au dezvoltat in tara noastrà relativ tìrziu, abia In ultímele decenii ale secolului al XIX-lea. Cauza principals a acestei ìntìrzieri este predominarea influentei scolii latiniste, potrivit càreia influenza slava asupra culturii noastre a fost un fenomen anormal, un aspect negativ, o intrerupere a continuitàtii noastre romane, care pentru reprezentanlii numitei §coli constituía o dogma.
    Studiul stiintific al influentei slave asupra poporului si limbii romine a fost inaugurai la noi de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Cunoscàtor al tuturor limbilor slave, format in mediul ¡jtiinfific rus si polon, Hasdeu a subliniat in toate lucrarile sale importante influentei slave in viata poporului nostru si a fost primul invàfat romin, care, in « Arhiva Istoricà », a publicat nume-roase stiri documentare si narative privitoare la istoria poporului nostru, pe care le-a extras indeosebi din izvoare rusesti si polone.
    Cam in aceea^i perioadà de timp au contribuit la imbogàfirea studiilor slave la noi episcopul Melchisedec, care studiase la Kiev, si Gr. Tocilescu, care-si cistigase cunostinfe in domeniul slavisticii la Universitatea din Praga. Nici unul, nici celàlalt insà nu au fost slavisti, din care cauzà §i numeroasele documente, inscriptii, insemnàri ori cronici slavo-romìne, publícate de ei, au o serie de neajunsuri.
    O	adevàratà cotiturà s-a realizat la noi in domeniul studiilor slave abia de càtre loan Bogdan (1862 — 1919). Format in atmosfera pe care o creaserà si o cultivaserà precursorii sài Hasdeu, Tocilescu, Melchisedec, Cihac §i alfii, Bogdan a dus mai departe preocupàrile lor de slavisticà, le-a ridicat pe o treaptà mai inaltà si a imbogàtit patrimoniul slavisticii noastre cu realizàri din cele mai importante.
    Concienti de valoarea aportului §tiintific al lui I. Bogdan la istoria si filologia rominà, ca si la slavistica generala, filologii si istoricii din República Populara Rominà au ìntreprins valorificarea mostenirii stiintifice lásate de reputatul nostru slavist. Intr-o comunicare tinutà in 1955 la Academia Repu-blicii Populare Romine, prof. D. Macrea s-a ocupat de Opera de slavist a lui loan Bogdan 1. Acad. Emil Petrovici pregàteste o culegere de texte din opera
     1	Vezi « Limba Romina», IV, nr. 4, iulie-august, 1955, pp. 5—16.
309