Un text despre bogoraili; Cuvintàri ale lui Petru Monahul; Noua viatà a lui Ivan Rilski; Viaja Petcài Tirnovska; Povestire despre moartea Jarului Alexandru §i aitele), din literatura rusà (Scurtà viatà a lui Ciprian; Scurtà viajà a Olgài; Proslàvirea lui Vladimir, Boris §i Gleb; Cuvìntul lui Teodosie Pecerski impotriva latinilor; Rugàciunile lui Kiril Turovski etc.) §i din literatura sirbà (Cuvint de laudà pentru cneazul sirb Lazàr).
      Publicarea integrala a fiecàrui text in parte prezintà un mare Ínteres istoric-literar. Textele sfnt precedate de o prezentare contirand date biografice despre autor, cind acesta este cunoscut, iar citeodatà §i de o scurtà redare a continutului. Uneori B. St. Anghelov face §i o succintà comparale cu alte copii similare ale textelor publícate, aràtind deose-birile dintre eie din punct de vedere al compozitiei §i al limbii. Alteori aceste prezentàri cuprind §i date bibliografice referitoare la studiile anterioare asupra materialului (p. 8, 9, 22, 33 etc.), indicindu-se manuscrisele §i biblioteca in care se aflà opera $i specificind redacjia in care sint scrise: mediobulgarà, rusà ori sirbà.
      Vorbind despre cele douà cuvintàri ale lui Ilarion aflate in manuscrisul mediobulgar din sec. XVI (ms. nr. 294 din Biblioteca Academiei R.P.R.), autorul afirmà cà aceste opere ale lui Ilarion sìnt foarte prepoase pentru istoria limbii bulgare (p. 227), fàrà sà indice màcar unele dintre tràsàturile caracteristice ale limbii manuscrisului, ceea ce ar fi constituit o contribuye efectivà la studiul istorie al limbii bulgare.
      Important este $i faptul cà autorul scoate in evidentà legàturile culturale ruso-bul-gare in Evul mediu, precum ?i influenza exercitatà de literatura rusà asupra dezvoltàrii literatura mediobulgare.
      Publicarea acestor texte constituie fàrà indoialà un succes si va contribui la clari-ficareaunor date din istoria literaturii bulgare, precum §i a celei ruse §i sirbe in Evul mediu.
      Culegerea prezintà, de altfel, un Ínteres direct §i pentru cercetàtorii slavisti de la noi in domeniul lingvisticii §i al literaturilor vechi slave. Cele 8 plance de la finele càrjii
—	in care sint reproduse pagini caracteristice din manuscrisele publícate — pot fi de asemenea consultate cu folos in ceea ce prívente paleografia glagoliticà §i cirilicà.
     in incheiere, trebuie remarcat faptul cà volumul apare in condili tehnice foarte bune. Calitatea superioarà a hirtiei, litera textelor potrività ca màrime, frumoasà §i neu-zatà, aranjamentul judicios al textului, precum §i coperta alcàtuità cu gust — toate acestea dau volumului, pe lingà pretiosul sàu cuprins, un aspect plàcut §i atràgàtor.
                                                                Ecat. Piscupescu
     Dr. Maniu Stoianov, ErbJirapcKa Biaposu^eHCKa KHiHKmuia. Sofia, 1957, vol. I, 663 pag. (publicaba Bibliotecii de Stat «Vasil Kolarov » din Sofia).
     !n 1852 apàrea la Constantinopol, in tipografia cunoscutului ziar bulgar «Tari-gradski Vestnik » o modestà broçurà de 15 pagini intitulatà Cnucom sa òoAeapcnumiì KHusu noumo ca uadadenu do ceea. Autorul acestei mici lucràri era Ivan Sopov (1820— 1853), originar din Kalofer, care invàjase in çcolile greceçti, fàcuse studii la Universitatea din Moscova (1850), trecind apoi la cea din Praga, unde a çi mûrit in plinà tinereje. Lucrarea sa era prima incercare de bibliografie bulgara. Toate càrdie bulgàreçti tipàrite pinà atunci
—	vreo 200 la numàr — puteau fi descrise pe 15 pagini.
      ìn cei peste 100 de ani citi s-au scurs din 1852 çi pinà astàzi, au mai apàrut incà cinci lucràri de bibliografie bulgarà çi anume: C. Jirecek, Bibliographie de la literature bulgare moderne 1806—1870 ( Knuzonucb h a noeoòhJisapcKama KHUOtcHUHa), Viena 1872, (48 pag.), editatà de societatea literarà bulgarà de la Bràila ca o anexà a revistei «ilepHOHHMecKO ciracamie»; A. Teodorov (Balan) «BtjirapcKH KHHroniiCb» I, 1641 — 1877, Sofia 1893 ; A. Teodorov Balan, «Ei.jirapciiii Kiinronncb 3a cto roannu»,
388