0
     1)	sä dea studentilor o imagine clarä despre metoda comparativä-istoricä, despre istoria ei, despre principiile de reconstituire a formelor dispärute, despre metodele de stabilire a cronologiei relative ;
      2)	sä expunä istoria limbii protoslave;
      3)	pe baza materialelor furnizate de diferite limbi slave, sä urmäreascä procesele principale slave comune6.
     ÌIop'ieiMjibHa epuMamuKa ynpaincbKoi i pociücbKol mos (Gramatica comparatä a lim -bilor ucraineanä fi rusä) este o lucrare colectivä sub formä de manual pentru facultä^ile de filologie ale institutelor de invätämint superior pedagogie din R.S.S. Ucraineanä. Sarcina cursului consta nu numai in prezentarea elementelor comune fi a celor distinctive in grafica fi ortografie, in sistemul fonetic fi structura gramaticalä a limbilor slave de räsärit, dar fi in descoperirea legilor lor interne — atit ale celor moftenite din limba rusä veche, limba lor de bazä, dt fi ale celor apärute mai tirziu in fiecare din limbile slave de räsärit — legi care au contribuii la dezvoltarea limbilor slave de räsärit pinä la forma lor de azi (p. 3).
      Prin crearea manualului, colectivul de autori a urmärit nu numai scopuri teoretice, ci fi scopuri pur practice — de a invàda pe studenti sä deosebeascä « elementele comune fi cele particulare in fiecare din limbile slave de räsärit fi sä evite in mod conftient in limba vorbitä acel amestec lexical, fonetic fi gramatical din diferite limbi slave de räsärit, amestec ce se gäsefte in vorbirea unei pärti a populafiei » (p. 4).
     Manualul contine urmätoarele capitole: 1. Introducere, 2) Grafia, ortografia fi punctuatia 3. Fonetica, 4) Morfologia, 5) Sintaxa.
      O	deosebitä atonie se acordä träsäturilor asemänätoare fi deosebirilor in sistemul fonetic fi in structura gramaticalä a limbilor slave de räsärit moderne. Materialul limbii ruse vechi — limba de bazä a slavilor de räsärit, a monumentelor vechi fi a dialectelor fieeärei limbi — nu este expus sistematic; greutatea lui specifica in manual nu este prea mare.
      Manualul se'distinge prin claritatea formulärilor, printr-o expunere laconicä. In felul acesta, autorii au reufit sä expunä ìntr-o carte cu un volum redus problemele de bazä legate de specificul dezvoltärii sistemului fonetic fi a structurii gramaticale a limbilor slave de räsärit. Este insä adevärat cä sarcinile gramaticii comparate sint injelese in mod diferit de autorii unor capitole. Este vorba de principiul istorismului. Astfel, unii dintre ei dau numai o caracterizare comparata a faptelor de limbä, altii nu numai cä comparä aceste fapte, ci urmäresc fi istoria dezvoltärii lor, incepind cu limba-bazä slavä de räsärit, iar citeodatä chiar cu limba slavä comunä. Din acest punct de vedere, capitolele manualului n-au aceeafi valoare. Consideräm ca cele mai reufite capitolul de fonetica (pp. 30—50), pronumele (pp. 92—102), adjectivul (pp. 107 — 122) in care principiul istorismului este aplicat in mod consecvent. Alte capitole sint, din acest punct de vedere, mai slab prelucrate, ca de pildä verbul (pp. 138—170), cuvintele auxiliare (pp. 174—177), in care sint numai confruntate faptele de limbä actualä ramura slavä de räsärit, dupä principiul asemänärii fi deosebirii.
      Aceste lipsuri ale manualului reduc intr-o bunä mäsurä valoarea lui teoretica. Totufi, el räspunde pe deplin scopului practic, adicä acela de a inväta pe studenti sä asimileze in mod conftient limbile moderne slave de räsärit.
     Onepnu no cpaeHumejibnoü zpaMMamune eocmoHHoc.iaaimcKux nauKoe (Studii de gramaticä comparata a limbilor slave de räsärit), creat de colectivul catedrelor de limbä ucraineanä fi rusä de la Universitatea de Stat din Odesa, este intoemit in mod asemänätor cu manualul recenzat mai sus, adicä concine capitolele: Introducere, Foneticä, Morfologie, Sintaxä. Insä aici capitolele respective sint prelucrate mai minutiös decit in manualul anterior, mai ales capitolul de sintaxä. Sistemul fonetic fi structura gramaticalä a limbilor moderne slave de räsärit sint tratate ln « Studii i> pe plan comparativ. Comentarii istorice se fac numai in acele cazuri in care fenomenele de limbä, dupä pärerea autorilor, cer o astfei de explicatie. ln felul acesta, nici in lucrarea de fatä principiul istorismului nu este aplicat in mod consecvent. Manualul prezintä un interes deosebit mai ales pentru cei ce studiazä limbile slave de räsärit pe plan comparativ. El ar fi putut interesa un cerc mai larg de cercetätori daeä s-ar fi urmärit istoria formärii sistemului fonetic fi structurii gramaticale la limbile slave de räsärit.
     Provoacä obiectii fi unele chestiuni particulare. Consideräm ca nejustä expunerea problemei räspindiril slavilor de räsärit, a triburilor slave de räsärit fi dialectelor tribale
.5 S. B. Bernstein, OnepK cpaetiumejibHOÜ epaMMamunu cjiaesmcnux iiabwoo, p. 7.
365