iar tema transformárilor sociale devine cea mai de seama tema in lirica sa politica.
    ìn anul 1928, nu mult dupa aparitia culegerii de versuri a lui Wl. Bro-niewski Fum deasupra orasului, in paginile revistei « Wiadomosci Literackie » s-a deschis o discutie asupra poeziei proletare. în articolul intitulât « Poezia nobilei nepriceperi » scribul reaccionar I. Gulka-Laskowski, ini^iind aceastà discute, a incereat sa denigreze poezia proletara. în articolul de ràspuns aparut la 22 ianuarie 1923 si intitulât « Ieri, azi §i miine in poezia poloneza », Bro-niewski si-a precizat poziÇia sa de poet revolucionar, criticind pe cei ce socoteau literatura un fenomen in afara claselor, iar propria lor poziCie ca artisti o con-siderau neutra, in afara partidelor. « în lupta dintre doua lumi, lumea domi-naCiei capitalului si lumea muncii ce se elibereazà, parazitismul ideologie pierde tercnul de sub picioare. Nu exista o a treia parte a baricadei : savantul, scrii-torul, artistul... trebuie sâ-çi ocupe locul in lupta sociala »u.
     Nu privighetorile, nu stelele vor inspira poetul proletar, ci chipul munci-torului luptator caie transforma societatea precum si cìntecele de lupta ale muncitorimii poloneze : « Varsovianca » si «Mazurca càtuselor ». Literatura trebuie sa reflecte lupta de clasâ, interesele celor ce muncesc, idealurile lor si sa lupte pentru infàptuirea acestor idealuri.
     Avintul miscârii révolu]ionare, stralucita victorie a Partidului Comunist, care in alegerile din 1928 a obtinut aproape un milion de voturi, toate acestea au favorizat in anii ce au urmat dezvoltarea literaturii proletare. Catre mijlocul deceniului al treilea scriitorii progressi polonezi s-au unit in gruparea literara «Trei salve», care a jucat un roi important in propàsirea literaturii proletare. în declaraba publicatâ in anul 1925, scriitorii acestei grupàri au fâcut cunos-cutâ hotárirea lor de a lupta de partea clasei muncitoare, pentru o noua orin-duire socialá.
     Íntre anii 1927 — 1929 Wt. Broniewski serie operele sale cele mai reprezen-tative : « Fauritorilor de legi », « Lódz », poemul « Comuna din Paris », opere pline de patos revolucionar, de credinCá nestrámutata in for]a de neínvins a proletariatului.
                               Walcz, barykado !
                                   Giñ, nieugiçta !
                              Bçdzie zwyciQstwo,
                                Bçdzie zaplata.
                             Ludu roboezy,
                                   Patrz i parmiçlaj !
                                  Proletariusze,
                                  Francji i swiata !
    în aceeasi ani L. Szenwald cheamà la lupta impotriva dusmanului de clasà în poezia sa « Revolucionara » (1929). în poeziile lui St. P. Dobrowolski apare ca erou omul muncii, care altàdatâ era o simplâ anexâ a inasinii, iar acum se transforma într-o fortâ de sine stâtàtoare (Krzyk).
    în operele celor mai de seamâ scriitori-proletari se observa tendinea continua de a afla un non drum spre viitor, proletariatul apârînd ca prota-gonistul luptei ce se dâ pentru evocarea acestui viitor. într-un fel eu totul nou a fost rezolvatâ problema poporului, ca foila hotârîtoare în dezvoltarea istoriei.
11	Vezi culegerea CoepeMeiman noMcuaa jiumepamypa, Moscova, 1953, p. 193.
162