ín román §i se desfásoará mai limpede infeleasá decit a ta proprie si a priete-nilor tai» — spune el, antieipind parca asupra frumoasei caracterizan a lui G. Ibráileanu, dupa eare creatia lui Tolstoi « e mai vie decit viata » 33. ín afará de Ana Karenina, o opera de asemenea viu discutatá in periodicele legate de mi§earea muncitoreascá, si de altfel si in áltele, a fost Sonata Kreutzer. Aceastá nuvelá, care a stirnit multe comentarii atit in Rusia, cit §i in apusul Europei (am putea spune una dintre cártile lui Tolstoi cele mai citite si mai dezbátutc), a apárut intr-o prima traducere romineascá in 1891, la numai citeva luni de la publicarea ei in Rusia 34. In jurul traducerii s-a náscut o polémica puternicá ín care s-a manifestat, fárá o deosebitá ínfelegere de asta data, insusi Hasdeu. Calificind Sonata Kreutzer drept «una din cártile la moda », « Evenimentul literar»35 aproba atitudinea critica a scriitorului rus fatá de familia burghezá, dar totodatá demonstra slábiciunea solutiilor propuse de el in spiritul adecvat teoriilor « nonviolenfei» si «autoperfecfionárii morale ». Exemplul lui Pozd-nisev, eroul din romanul lui Tolstoi a fost invocat de C. Vrajá (G. Ibráileanu) in articolul sáu ínchinat romanului Dan publicat in acelasi ziar tot in 1894 86. Pentru Ibráileanu drama personajului tolstoian este foarte apropiatá, ínruditá cu cea pe care o tráieste Dan si ne poate íntr-un fel ajuta sá-1 íntelegern pe eroul lui Vlahutá. Aceleasi cauze psihologice, grefate pe anumite realitáfi sociale — cáci G. Ibráileanu nu trece cu vederea sá aminteascá de faptul cá dramele se desfásoará in familii burgheze — duc la aceleafi consecinfe deza-struoase: nebunia lui Dan, crima lui Pozdni§ev.
    Atitudinea presei muncitoresti fafá de opera marelui scriitor rus reiese insá in chipul cel mai pregnant din articolele de sintezá, urmárind sá dea o privire generalá asupra evolutiei scriitorului rus cu care ziarele «Lumea Nouá » 37 si« Rominia Muncitoare »38 au omagiat aniversarea de 70 §i 80 ani a lui Tolstoi sau au anunfat vestea tristá a morfii luiS9. Trebuie subliniat cá articolul prin care «Lumea Nouá » sárbátoreste aniversarea a 70 de ani a lui Lev Tolstoi apartine poetului Stefan Petieá, pe atunci legat printr-o colaborare aproape zilnicá cu presa muncitoreascá si militant de pe pozitii inaintate de luptá socialá. Ar mai fi de asemenea de remarcat in aceea§i categorie, tocmai prin orientarea sa justá in analiza critica a operei lui Tolstoi, articolul comemorativ publicat in 1912 in « Calendarul Muncii»40.
     33	G. Ibráileanu, Studii literare, Bucure§ti, 1930, p. 71.
34	Scrisá íntre 1887 — 1889, Sonata Kreutzer a vazut lumina tiparului in iunie 1891.
35	Hassan, O teorie a lui Tolstoi, « Evenimentul literar», 1894, 17 octombrie, p. 4.
36	C. Vrajá, Psihologia de clasa — Dan, « Evenimentul literar », Iasi 1894, 23 mai.
37	S [t e f a n] P [e t i c a], Leon Tolstoi, «Lumea Nouá», 1898, nr. 1239,6 sept., p. 1.
38	Á. Costin, Tolstoi, «Rominia Muncitoare», 1908, nr. 32, 4 sept., p. 2.
      39	D i k, Moartea lui Lev Nicolaievici Tolstoi, «Rominia Muncitoare», 1910, nr. 71, 11 noiembrie, p. 1.
      40	I. N i c o 1 a e v i c i, Leo Tolstoi, « Calendarul Muncii », 1912, pp. 93—98. Pentru ca aceastá sumara trecere ín revistá sá fie cit de cit compietà, ar trebui sà mai amin-tim únele articole ale lui C. Dobrogeanu-Gherea si C. Vrajá (G. Ibráileanu), amindoi buni cunoscàtori $i mari admiratori ai operei lui Tolstoi, la care au fácut nu o data apel, fie pentru a fundamenta principii estetice, fie pentru a desfásura comparatii si paralele intre diferite fenomene literare, fie pe linia digresiunilor, a asociatiilor. De pildá:
     C. Dobrogeanu-Gherea, Crieiea criticii, « Contemporanul », 1887, nr. 3 oct.,
     C. Vrajá, Cine-i Dan? «Evenimentul literar», 1894, 10 oct. p. 2.;
     C. Vrajá, Psihologia de clasá — Dan, «Evenimentul literar», 1894, 14 martie; C. Vrajá, Iubita de Traían Demetrescu, «Lumea Nouá» ,1894, 28 noiembrie, pp. 2—3. C. D obrogeanu - Gherea, Inriurirea traducerilor, « Lumea Nouá », 1894, 28 noiembrie, p. 1; C. Dobrogeanu-Gherea, Arti?tii cetápeni, « Literatura §i §tiintá »,
181