I. ST UI) 11
A. LINGVISTICÄ
SLAVISTICA ROMÍNEASCÁ DUPÀ 1944 SI SARCINILE El ACTUALE (LUGRÀRILE DE LINGVISTICÀ) *
G.	Mihàilsi
     Succesele ob^inute in anii ce s-au scurs de la eliberarea patriei no astro in domeniul lingvisticii fac necesarà o privire retrospectiva asupra càilor de dezvoltare a slavisticii romine§ti in ultimii ani §i asupra rezultatelor obli riti le pina acum in domeniul studierii relatiilor lingvistice slavo-romine. In 'acelasi timp, se impune o precizare a citorva din sarcinile ei actúale, tinìnd scarna de necesitadle dezvoltàrii §tiin|elor sociale in patria noastrà, in particular, de problemele importante care stau in fata lingvisticii romine^ti actúale.
    23	August 1944 a creat, in primul rind, conditile obiective unei dezvoltàri in continua crestere a slavisticii romìnesti, deschizindu-i largì perspective de extindere a cimpului de investigale si de aprofundare a problemelor tratate.
     in anii imediat urmàtori eliberàrii, mai precis, dupà reforma invàtàmìn-tului (1948), vechile catedre de slavistica ale universitàtilor noastre au fost reorganizate §i mult largite. Au fost create, pentru prima data la noi in ^arà, un institut special destinai pregàtirii profesorilor de limba §i literatura rusa
—	Institutul « Maxim Gorki » (1948), sec^ii de slavistica §i de filologie rusà la Universitatea « C. I. Parhon » din Bucure§ti (1949) si sec^ii de filologie rusà la Universitarie din Cluj si Iasi, precum $i la Institutul pedagogie din Timisoara. Un numàr de tineri studenti si aspiranti romini §i-au fàcut sauiiji fac in prezent studiile la facultadle de filologie din U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacà, R.P. Polonà, specializindu-se in domeniul limbilor §i litera-turilor slave. Ei s-au intors cu o buna pregàtire, fiind incadra^i apoi in insti-tutele noastre de invatàmìnt superior, in institutele stiinjifice ale Academiei R.P.R., la edituri, in redactii de reviste si ziare etc. Alàturi de ace§tia, cele clteva serii de absolventi ai invatamìntului superior, avìnd specialitatea limba §i literatura rusa, s-au incadrat cu entuziasm in munca didactica din institutele noastre de invátámint superior, din ^colile satelor §i oraselor noastre,
      1	Prescurtäri: CL — « Ceree tari de lingvisticu » (Cluj), CV — « Cum vorbim », DR — « Dacoromania », LR — « Limba rominä », RS1 — « Romanoslavica », SCL — « Studii si oercetari lingvistice ».
O