impusá de faptul cà Ipsilanti voia restaurarea Imperiului Bizantin, in timp ce Sava si Vladimirescu erau pentru cauza crestina antiotomaná si socialà in general2o. Istoriali D. Kosev nu se ocupa — in Istoria moderna a Bulgariei21 — de caracterizarea atitudinii lui Sava fa|à de Ipsilanti §i Tudor Vladimirescu. Faptul este explicabil prin aceea cà D. Kosev trateazà participarea bulgarilor la mi§carea din 1821 in cadrul foarte larg al istoriei moderne a Bulgariei, nefiind propriu-zis istoriograful acestei ràscoale. Totusi D. Kosev arata acpunea net antiotomaná pe care o are detasamentul lui Sava — cel pu^in dupà moartea tragicà a acestuia 22. ìn schimb, istoricul Tabakov a explicat asa-numita urmàrire — o perioadà de timp — a eteristilor lui Ipsilanti de càtre Sava cu arnàu{;ii lui ca pe o stra-tagemà a lui Sava fa^à de turci si faj;à de numàrul lor superior de osti 23. In acela§i sens se exprimase §i S. N. Palauzov care scria 24 ; «Aparijla turcilor 1-a silit pe Sava sà se miste pe urmele lui Ipsilanti. Numàrul mie al detasa-mentului25 nu ii permitea, cum spunea el (subì, n.), sà-i ìmpiedice pe turci sà ocupe Bucurestiul, 1-a constrins sà se deplaseze de asemenea la Tirgoviste si sà ocupe minàstirea Vàcàresjti, aflàtoare cam la zece verste jle el (ora§) ». Din màrturiile culese la Bucuresti de Ghincev, turcii se temeau foarte mult de Sava, recurgind in cele din urmà la un siretlic pentru a-1 pierde. Chiar §i numai acest fapt, serie Tabakov, este o màrturie a luptei lui Sava impotriva turcilor26. Tabakov afirmà cà este posibil ca, in únele intervale de timp ale anului 1821, fratele lui Sava, Ghencea, sà fi ac^ionat chiar in Bulgaria, indeosebi prin ìmprejurimile orasului Sliven, in a§teptarea lui Sava. Acesta din urmà ar fi fost hotàrit sà treacà Dunàrea si sà treacà in fruntea ràscula|;ilor. Istoricul bulgar isi sprijinà aceste afirmatii pe urmàtoarele atestàri isto-riografice : I. K. Paparrygopulos : « la insistence lui Sava, ràsculatii din Rominia trebuiau sà treacà in Bulgaria, unii pe la Vidin §i Silistra iar altii, prin alte locuri, dupà imprà§tierea ostilor turcesti din Tàrile Romine » 27. II. Istoricul grec Ioanes Filimon 28 : « Sava, in timpul incercàrii lui de a trece Dunàrea, a fost tràdat §i s-a intors la Bucuresti ». III. I. P. Liprandi : Sava strinsese un intreg detasament de bulgari «in jurul Svistovului » gata de a se uni cu Ipsilanti 29. S. Tabakov confruntà aceste afirmatii cu traditale orale pàstrate in Bulgaria. Asa de exemplu, Mos Gherghi din localitatea Jeravna ii poveste§te cà Sava, impreunà cu « pilcul lui » si cu cetele armate care se strinseserà din toatà Bulgaria, s-a bàtut cu turcii intre satele din apropierea Slivenului — Kipilovo, Neikovo, Kotel si Jeravna unde, fiind inconjura^i de càtre turci, au ascuns « caseta cu bani si alte lucruri » pentru intre^inerea (cheltuielile) acestei 20 Dr. S. Tabakov, op. cit., II, p. 66—67. 21 D. Kosev, Hoeaa ucmopun Eojieapuu, Moscova, 1952, p. 78. 22 Ibidem. 23 S. Tabakov, op. cit., II, pp. 73, 74, 75. 24 S. N. Palauzov, PyMbmcKue eocnodapcmea Bajiaxun u Mojidaeun e ucmopuKO-nojiumuuecKOM omnomenuu, St. Pb., 1859, p. 181 — 182. 26 D. Kosev dà cifra 1020 oameni (op. cit., p. 78). Contra lui Sava turcii porni-serà in frante cu pasa de Silistra si cei 30 000 de oameni ai sài. Cf. S. Tabakov, op. cit., II, pp. 73—74, izvoarele p. 74, nota 1. 26 S. Tabakov, op. cit., p. 73. 27 S. Tabakov, op. cit., II, pp. 79—80. 28 I. Filimon, op. cit., p. 298. 29 S. Tabakov, op. cit., p. 80. 242