Dup& pàrerea noastrâ, forma iliricâ delm-, rom. dilmâ5 nu poate fi legatà de scr. del, rom. deal.
      Nici al doilea argument a lui I. Popovié nu poate ramine farà obiectii. Romînii au primit destule denumiri din terminologia orografica de la slavi. Cf. podgorie, padinâ, vlrf etc.
      In concluzie, dupa pàrerea noastrâ, nu slavii au împrumutat de la romîni cuvîntul deal, ci invers.
      Cu etimologia cuvîntului kornem, pers. 1 sing. prez. « lovesc eu cut'itul », propusà de I. Popovic de asemenea nu putem fi de acord. Autorul deduce acest cuvînt din rom. a curma — lat. CORRIMERE. Aça eum a aràtat acad. Al. Rosetti, dr. curma (ar. curmari, megl. curm) provine din grecescul xop[i.àÇto «couper en morceaux, fendre en bûches » 6. Consideràm câ §i scr. kornem, tinînd seama de -o-, provine din greaeà §i nu din romînâ. în caz contrar, ar trebui sà fie kurnem. Cf. rom. drum < 8po[/.oç, împrumutat limbilor slave meridionale, bg. scr. drum7.
      în afarâ de aceasta, çi sensul cuvîntului xopfiàÇco este mai apropiat de sensul din sîrbo-croatà.
      în romîneçte verbul a curma înseamnà doar: 1) (subiectul este o legatura, o sfoarà etc.) a strìnge tare, apâtrunde în carne; 2) a tfiia un lemn de-a curmezisul eu scopul de a-1 scurta; 3) (Despre oameni) a se îudoi, a se apleca la mijloc8.
      în ceea ce priveçte cuvîntul vaior m. « tîrg, iarmaroc », I. Popovié considera cà a venit în scr. din magh. vàsdr, prin intermediui romînei deoarece posedâ sufixul romînesc -for. în dictionarele romîneçti, însâ, nu gàsim atestat cuvîntul vasor. De aceea, mai curînd poate fi vorba de închiderea vocalei -a- în sufixul maghiar -dr, fapt petrecut în limba sîrbo-croatà.
      La începutul articolului sàu 1. Popovié subliniazâ, pe bunâ dreptate, cà deçi de problema influenti lexicului romînesc asupra liinbii sîrbo-croate s-au ocupat lingviçti cunoscu^i ca S. Puçcariu, P. Skok, H. Barié çi al^ii, ea n-a fost totuçi epuizatâ. Fârâ îndo-ialà cà în graiurile limbii sîrbo-croate sînt mai multe împrumuturi romîneçti decît au fost descoperite pînâ acum çi orice contribuée la elucidarea acestei problème este bine venità.
                                                                                              H. lier ici
INST1TUTUL PEDAGOGIC DE LIMBA $1,LITERATURA RUSÀ « MAXIM GORKI ».
Culegere de studil («y He ime aamiCKH»),
Bucurejti, 1958 (150 p.)
      Cu prilejul unui deceniu de la ìnfiin^area Institutului pedagogie de limbà §i literatura rusà « Maxim Gorki » din Bucure?ti, la sfìr§itul anului 1958 a apàrut o culegere de studii §i cercetàri efectúate de cadrele didactice ale Institutului.
      In cuvìntul introductiv, care precede culegerea, se aratà cà scopul urmàrit de colec-tivul de redacte este de a difuza in rindurile celor care se ocupà cu studiul limbii §i lite-raturii ruse §i mai cu seama in rindurile profesorilor de limbà rusà din R.P.R. unele rezul-tate ale cercetàrilor teoretice §i ale experientei practice obtinute la Institut.
      Culegerea are patru sectiuni : I. Teoria fi istoria limbii; II. Metodica predàrii limbii ruse; III. Istoria fi teoria literaturii; IV. Recenzii fi note, unele articole fiind scrise in limba romìnà, iar áltele in rusà.
      Ne vom opri asupra citorva dintre articolele cuprinse in Culegere.
      In Citeva observafii asupra calcurilor rominefti dupà cuvinle din limba rusà, de L. Farca?, se analizeazà pe baza unui material faptic variat procesul de imbogàtire a voca-bularului limbii romlne prin calchierea unor cuvinte §i expresii ruse^ti. Autoarea dovede§te in mod convingàtor cà dintre cuvintele rominefti noi, calchiate dupà modele ruse§ti, cele mai numeroase si variate sint calcurile frazeologice.
      5	De altfel, dupà Dic\ionarul limbii romlne moderne, dilmâ nu înseamnà deal ci: 1) formà de relief izolatà de forma unui mamelon; 2) ridicàturà de pàmint (construità
• de oameni) servind ca hotar; semn prin care se desparte un ogor de altul.
     6	Al. Rosetti, op. cit., p. 67.
      7	Ibidem.
      8	Dicfionarul limbii romlne literare contemporans, 1957, vol. I.
25 — c. 330
385