sau un interesant artieoi in « Romìnia Muncitoare » tn 1912 27 dezväluind greu-täjile pe care cenzura ^arista le fäcea lui Tolstoi etc.). Periodicele muncitoresti subliniau ecoul puternic pe care-1 avea in anii aceia lupta dusä de Tolstoi impo-triva orinduirii burgheze, conflictele sale cu tarismul, ca si efectul agitatone al scrierilor ¡ji al practicii de viajä a scriitorului. « Nu trebuie sä uitäm uriasa putere ce are Tolstoi... asupra a milioane de oameni nu numai in Rusia, dar si peste granicele acestui imperiu » — scria ziarul « Lumea Nouä » in 1895 28. Iar ziarul « Rominia Muncitoare»29 aräta cä daeä Tolstoi « i$i intrebuintase inainte pana pentru observa]ii teoretice asupra religiei si politicii si-si strecura prin eie ideile sale revolutionäre, pe la sfirsitul sec. al XlX-le'a incepuse sä analizeze problemele la ordinea zilei si sä acopere cu batjocurä cercurile cele mai inalte. O scriere ca Patriolism si Crestinism, apärutä in sträinätate si foarte räspinditä in Rusia, « avu efeclul unei bombe » (subì. n.). A fost viu comentat faptul excomunicärii scriitorului de catre sinodul rus, calificat de ziarul « Rominia Muncitoare » drept dovadä a ipocriziei « bisericii moderne », care « täcea cind poporul rus-, disperai de teroare chema in ajutor cerul mut la durerile lui; täcea §i in aceastä täcere mormintalä oricine putea sä vadä armonia criminalä dintre bisericä si tron », armonie necesarä « recunoa§terii puterii statului si a principiului proprietà]ii » 3o.
    In articolul säu teoretic de mare räsunet si importanti pentru lupta 1 iterara a vremii Artistii-celäteni, Dobrogeanu-Gherea vorbea de « activitatea si propaganda socialä » « indeob^te cunoscutä » a lui Tolstoi, arätind cä «perse-cufiile nu-i lipsesc si chiar acuma la adinci bätrine];e Tolstoi se aflä sub supra-veghere poli^ieneascä. Dacä pinä acum n-a fost transportat in gheturile Siberiei ori in fortäreaja de la Petropavlovsk, cauza e, pe de o parte, originea familiei lui asa de veche... pe de altä parte, imensa lui popularitate in lumea intreagä. Deportarea lui Tolstoi in Siberia ar fi un scandal international »31.
     Ne atrag indeosebi atentia articolele consacrate activitä|;ii literare a lui Tolstoi sau analizei unora dintre operele sale. Astfel am putea cita in « Dreptu-rile omului », in 1888 32 o cronicä literarä semnatä de poetul 0. Carp din grupul « Contemporanului » inchinatä romanului Ana Karenina. Era primul articol, care apärea in presa romineaseä despre aceastä operä a lui Tolstoi, anterior chiar binecunoscutului studiu al lui Duiliu Zamfirescu publicat in 1892, in « Convorbiri Literare ». Numai considerentul prioritàri ar fi deja suficient pentru a ne trezi interesul, chiar dacä nu s-ar adäuga si calitä^i ca seriozitatea informatici si j ustetea aprecierii fenomenului literar ce caracterizeazä acest articol al lui O. Carp. Scopul principal urmärit de autor era de a aräta in ce constä originalitatea si farmecul romanului si, am putea spune, al talentului lui Tolstoi, subliniind totodatä si semnificatia diferitelor personaje. 0. Carp scoate mai ales in evidenza puterea de ìnfàtisare a vietii, de creare a persona-jelor, de evocare a società tii pe care o are scriitorul rus. « Tóate virstele si anotimpurile cu viata lor de necazuri, de muncä, de petreceri, analizatä cu pätrundere adincä pinä in cele mai ascunse impresii, gìnduri §i simtiri mi§unà
27	Tolstoi fi cenzura ruseasca, «Romìnia Muncitoare», 1912, nr. 1, 1 ianuarie.
      28	Tolstoi fi tarul, «Lumea Nouä », 1895, nr. 100, 19 februarie, p. 2.
29	A. C o s t i n, Tolstoi, «Rominia Muncitoare», 1908, nr. 32, 4 sept., p. 2.
30	Tolstoi fi cenzura ruseasca, «Romìnia Muncitoare», 1912, nr. 1, 1 ianuarie.
     31	C. Dobrogeanu-Gherea, Artiftii cetà(eni, « Literatura §i §tiin{à », 1894, nr. 2, pp. 1 — 26.
32	O. Carp, Ana Karenin a lui Lew Tolstoi, «Drepturile omului», 1888, 3 octombrie.
180