DATE NOI A SUPRA UNOR ODOARE DE LA MÀNÀSTIREA PUTNA
(II)*
Petre Sy. NSsturel ACOPERÀMINTE I>E MOBMÎNT
Nr. 90
Valili de nioriuint al Doainnei Maria de Mangup
    (Cf. Tafrali, p. 51—55 si pl. XLIII—XLV : Repettorinl monumentelor. .., p. 288-290 §i fig. 202-203).
    Privita de departe, Maria de Mangup cu ochii închiçi, palidà in mare^ele-i vesminte bogate de Doamna, pare a se ivi din chenarul ce-o ìnconjoara, ca
o	evocatie a trecutului, discreta dar de o dureroasà singuràtate.
    A murit la 19 decembrie 6985, precum citim pe lunga insemnare slavo-neascà de pe acoperamìntul ei de mormìnt. Asadar in 1477 (precum marturi-sesc letopise^ul de la Bistri^a, acela al lui Azarie §i celelalte), nu ìn 1476, precum a crezut Tafrali (caci stim azi cà in Moldova pe acea vreme anul incepea nu la 1 septembrie, ci la 1 ianuarie). Tafrali a deslusit una din monogramele de la colfurile de sus : ilia (Paleolog). Pe cealalta, sus la dreapta, el a crezut ca poate citi numele « Maria ». Gabriel Millet insâ a Indreptat greçeala. Monograma àceea (cf. Tafrali, pl. XLIV) este ca si cealalta, in parte rasturnatà. «Remettez le sigma à l’endroit, cherchez H dans la barre du haut, vous lisez ACANHC » spune râposatul învâjat francez. Si dînsul face legatura eu o icoanà de la mânâstirea Grigoriu de la muntele Athos pe care serie Aé-/j<rtç Tvjç £Ùas(3£(7TûCT7); xupà Mapiaç ’Aw.vTjVaç naXsoXoyYjvaç xupà Tvjc MoXSopXaxia? (= Rugâciunea preaevlavioasei Doamne Maria Asanina Paleologhina, Doamna Moldovlahiei), punlndu-o eu bunâ dreptate pe seama Doamnei lui Stefan cel Mare 1.
     * Piirtea I-a s-a tipârit în «Romanoslavica» III, Bucure§ti, 1958, pp. 137 —157. De atunci a mai apârut §i Repertoriul monumentelor fi obiectelor de artâ din timpul lui Stefan cel Mare, Bucureçti, 1958, cuprinzînd bogate çtiri si unele fotografii privind odoarele dáruite de marele voievod.
     1	G. Millet (în colaborare cu Hélène des Ylouses), Broderies religieuses de style byzantin, Paris, 1947 (text ¡si album), p. 78—81 (§i pl. CLXII—CLXIII). înaintea lui G. Millet, G. Bal§ (cf. « Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice », IV, p. 40) a mai recunoscut câ icoana de la mânâstirea Grigoriu este o danie a Mariei de Mangup,
267