OBSERVATII ASUPRA UNU1 GRAI RUS DE PE TERITORIUL R.P.R.
Emil Vrabie
    Necesitatea studierii sistematice a graiurilor slave de pe teritoriul tarii noastre a fost în ultimul timp subliniatâ în repetate rînduri1 si de aceea socotim câ nu este nevoie sa ne oprim asupra argumentârii acestui lucru.
    Deçi în numeroase localitât-i din R.P.R. trâiesc de multâ vreme vorbitori de limbâ rusa (velicorusâ)2, graiurile acestora au râmas pînâ în prezent prea pu fin studiate 3.
    în rîndurile ce urmeazâ, bazîndu-ne pe dátele unor ánchete dialectale întreprinse în mai 1958, martie §i mai 1959, vom prezenta cîteva dintre parti-cularitâtile graküui velicorus vorbit în satul Socolinji din raionul Suceava.
    Satul Socolinti depinde de comuna ruralâ Mitocul-Dragomirnei çi este situât într-o mica depresiune prin care trece un pîrîu fârâ nume.
    Localnicii în vîrstà, ca si bâtrînii din satul vecin, Mitoc, situât la 1 km depârtare, mai folosesc vechea denumire a satului, si anume — Socolinti 4 (de la numele unuia dintre primii întemeietori — Sokolóv). Denumirea oficiala actualâ a satului este Lipoveni.
    Actualmente, la Socolinti locuiesc numai rusi. Nu am întîlnit nici o persoanâ originara din aceastà localitate care sâ nu aibâ ca limbâ maternâ limba rusâ 5. Sînt localnici în vîrstâ, mai eu seamâ femei, care nu pot vorbi
     1	Vezi, de exemplu, Activitatea in domeniul slavisticii din República Populará Romíná in perioada 1944—1958 (articol redacfional), « Romanoslavica », III, 1958, p. 7.
     2	¡n lucrarea lui I. I. N i s t o r, Cercetári asupra eultului lipovenesc din Rominia. (Analele Academiei Romíne, Memoriile sectiunii istorice, Seria II, Tomul XXIX, mem.
9,	Bucuresti, 1947, pp. 32—34) este prezentatá o lista a localitátilor din Rominia in care tràiesc lipoveni. Aceastà lista nu include decìt parcial datele privitoare la lipoveni cuprinse in lucrarea Recensàmintul generai al populatiei Rominiei din 29 decembrie 1930, volumul
II,	rubrica « limba materna ». Astfel, din tabelul íntoemit de I. I. Nistor lrpsesc cei 1313 vorbitori de limbá rusà din satul Clirnàuti, cu toate cà aceijftia sint de cult lipovenesc. Numarul localitatiior in care tràiesc reprezentanti ai eultului lipovenesc, purtàtori ai limbii ruse este insà §i mai mare. Vezi, in legatura cu aceasta, Recensàmintul citat, voi. II, p. 435.
     3	ìn aceastà privila men^ionàm articolul lui V. A r v i n t e, Un caz de bilingvism slavo-romin. In legàturà cu elemehtele rominepti din graiul lipovenilor din Dumasca (comuna Tàcuta, raionul Vaslui, regiunea Ia§i), publicat in « Studii §i cercetári lingvistice » (SCL) nr. 1, 1958.
     4	Vechea denumire a satului apare §i in cartea Episcopului Melchisedec, Lipove-nismul, adicà Schismaticii sau Ràscolnicii Ereticii Rusefti, Bucure§ti, 1871, p. 99.
     5	Situatia este deci alta decìt cea din satul Dumasca, unde douà treimi din populare le formeazà rominii §i o treime — ru§ii. Vezi V. A r v i n t e, op. cit., p. 47.
107