Tôt din domeniul ortografiei relevâm un ait pasaj eu privire la scrierea lui oy si y (f. 53 v.), care exista numai în édifia de la Moscova ; e un text de 12 rînduri (inexistent în editia lui Antim) începînd prin urmâtoarele cuvinte :
HaillS/ft JK( KfAHKÏ/ft PSCIH ApSKHH\"K IIHCII,CüKK pdS’cS/KAiHÏf CIILI,fKC>; 8 H	K'h
HdMAA'k h Kciin,'k nncajfS, tatuv: npHH,4,oy npHiocoy, npHKAÉKoy, mccy...
     Dintre deosebirile constatate în partea a doua a gramaticii — Gtv'auwoi’u — notàni câ édifia de la Moscova cuprinde cele opt pârfi de vorbire pe care le întîlnim §i în gramatica lui Zizanie : ha\a, Avkc'iviuvfiiïf, rAaroA'K, npimacTÏf, paBAHMÏt, HAp'bMÏÉ, npi^Aoi’-K, cov'îs k (adicâ : numele, prohumele, verbul, participiul, articolul, adverbul, prepozitia si conjuncfia). Dintre aceste opt pârfi de vorbire, ïn édifia lui Antim lipseçte pa3AHMïe (articolul) ; gâsim în schimb msîKACamtïî (interjeefia), dupâ care urmeazà aceastâ ()\,"Krhi|iÉiiïi : àpüpov : cupk'iiv mjciiik CAOKa pa3AHMÏi Ha3klKaeA\SW, CAAKfHCKOA\i> ia3K!KCKII NÉCKOHCniKiHHS lVCMiaKH\'C>AVI\ d\'kcmc'HA\ÉiiÏK>	AS’KC'Airk HcrioH/îuoipS. fie ÔcaîSwjké caoka Hacnik a«-
jkacmîîtiïé, AamiHCKH [loc alb ; cf. interiectio în ed. de la Rîmnic] Ha3kiKaiA\$K> CKOHCTKfHH'b lipH/ft\'C>AXK (f. 16 V.).
     Cele opt pârfi de vorbire din gramatica slavâ editatâ de Antim, ca si textul observatiei despre apOpov figureazâ întoemai în copia dupâ édifia din 1619, fâcutâ în 1655 la Tîrgoviçte 34. Faptele concordâ apoi si eu informa-tiile pe care le gâsesc în recentul studiu al lui P. S. Kuznetov, care citeazâ aceleasi opt parti de vorbire si acelasi text intégral al observatiei eu privire la à Opov 35 din édifia 1619 a gramaticii lui Smotrifki.
     Caracteristice pentru deosebirile dintre aceste douâ edifii sînt, în sfîrçit. si anumite exemple, care nu corespund de la o édifié la alta; printre acestea e însuçi numele propriu MocKBa în édifia de la Moscova, câruia îi corespunde Bhjiho în édifia de la Snagov. Se stie apoi câ édifia de la Moscova confine flexiuni §i forme velicoruse, ceea ce nu întîlnim în textul editiei gramaticii lui Antim.
     Toate aceste deosebiri aratâ limpede câ édifia gramaticii slave a lui Meletie Smotrifki scoasâ de Antim Ivireanu în anul 1697 la Snagov nu poate avea la bazâ editia de la Moscova din 1648, ci pe cea din 1619 apârutâ la Eve, în apropiere de Vilno.
    8.	Edifia de la Rimnie din 1755. Tôt în Biblioçjralia romîneascâ veche volumul II sub nr. 295, este vorba despre cealaltâ Gramatica slavâ, tipâritâ în Tara Romîneascâ. Ea a apârut în 1755, în tipografia episcopiei din Rîmnicul Vilcea, din porunca mitropolitului sîrb Pavel Nenadovic, spre a servi ca manual de predare în scolile sîrbeçti.
    Sîntem nevoifi sâ deschidem §i aici o parantezâ, deoarece în privinfa identificârii originalului dupâ care s-a întoemit édifia de la Rîmnic, informafiile de care dispunem nu concordâ. Pe de o parte, acad. Davîdov în amintita pre-fafâ de la édifia din 1855 a gramaticii lui M. Lomonosov (la p. 9) scrie : «9Ta Kmira ecTb nepenenaTaimaH rpaMMaTHKa CM0Tpiiu;K0r0 1619 r». Pe de altâ parte, prof. N. M. Dilevski, atingînd problema filiafiei edifiilor gramaticii lui Smoti'itki, spune câ édifia din 1755 de la Rîmnic « reprezintâ o édifié completâ a edifiei de la Moscova din 1721 »3e.
      34	Am fost informât, în aceastâ privinfâ, de prof. N. M. Dilevski de la universitatea din Sofia, care a binevoit sâ-mi faeâ extrasele asupra acestor pasaje, fapt pentru care îi multumesc çi pe aceastâ cale.
     ’ 35 Op.’cit., p. 27-28.
      36	în articolul citât, p. 330.
295