populara Posrednic, anume destinata convingerii maselor in spiritul doctrinei tolstoiste. E deajuns sá citam titlul cítorva din ele, precum: Fericirea, Bobul de griu, Stinge focul pina cínd arde sub spuzd, Cei Irei bdlrini, Cu ce tráiesc oamenii, Piinea oamenilor sdruci, Ispita, Cel dinlii rachier, Cit pdmínt íi trebuie unui om etc. Din opera beletristicá se traduc romanul Fericirea casnicd (1888), nuvelele Cazacii (1886), Sonata Kreutzer (1891) §i Stdpin si slugá (1895), care sint insá in evidentà inferiorità te fafa de numárul total, apreciabil, am zice chiar mare, de tálmaciri din opera lui Tolstoi apárute intre 1885 si 1900 7. Cu alte cuvinte, in prccesul de circulare al operelor lui Tolstoi in Romínia la sfirsitul sec. al XIX-lea predominá nu scrierile beletristice, ci povestirile moralizatcare, «populare». E deajuns sá mentionam ca prima versiune romineascá a romanului Ana Karenina (de altfel incompleta) apare destul de tirziu, in 1912, iar a romanului Ràzboi si pace in 1911 ; din nuvele si povestiri mai putem semnala traducerea nuvelei Moartea lui Ivan Ilici (1905), sau a Amintirilor din Sevastopol (1909). Excepfie face doar romanul Invierea apárut la 1899, deci in acelasi an cu publicarea sa in Rusia. De altfel si in anii de dupa 1900, pina la 1917, domina tàlmàcirile povestirilor « populare », a parabolelor si istorioarelor moralizatoare.
     Si in coloanele presei muncitoresti de la sfirsitul sec. al XIX-lea si ince-putul sec. al XX-lea Tolstoi este prezent mai ales prin povestirile sale «populare » sau prin scrieri publicistice. De pildà in ziarul « Democrazia sodala » se traduce in 1892 un fragment din brosura lui Tolstoi despre « foametea din Rusia»8, in revista « Munca stiinfificá si literarà »9 se publica in 1894 isto-rioara Sìmburele; in acela§i an organiti zilnic al social-democratiei romìne, ziarul « Lumea nouà », tipareste alte douà povestiri populare Cuín ani Invaiai sa cdldresc 10 si Focul n. Toate aceste povestiri au fost publicate de Tolstoi in Cortile de citile (prima §i a treia), apàrute intre 1872 si 1875 si, dupà cum se stie, intrinsec legate de activitatea pedagogica desfàsuratà la scoala din Iasnaia Poliana si in buna parte chiar rezultatul stràdaniilor de profesor §i a lectiilor predate de scriitorul instisi. !n anii urmàtori, 1895 si 1896, acelasi ziar « Lumea Nouà » va mai publica douà povestiri « populare » si aniline Colui cel bdtrin 12 si Cu ce trdiesc oamenii 13. Num^le lui Tolstoi apare si in coloanele periodicului muncitoresc « Rominia Muncitoare » unde se publica in 1902 citeva aforisme ale scriitorului in legàturà cu menirea artei si a arlistului, iar in 1908, sub til lui Tolstoi si ràzboaiele, un fragment demascind cruzimea si carac-terul distrugàtor al ràzboaielor. In 1911, acelasi periodic publicà traducerea unui articol din cele mai critice ale lui Tolstoi la adresa societàtii burgheze §i anume Un numàr de jurnal 14 in care marele scriitor condamnà fà^àrnicia
      7	Numárul total de titluri din scrierile lui Tolstoi apàrute in limba romìnà in ace§ti ani ar putea fi estimai la peste 60.
8	O brofurà interesantà, « Democrazia socialà », Ploiesti, 1892, nr. 14, 5 aprilie, p. 3.
0 L. Tolstoi, Sìmburele, «Munca §tiintificà §i literara», 1894, nr. 2 — 24 martie,
p. 15.
     10	L. Tolstoi, Cum am invàtat sá càlàresc, trad. de Has, « Lumea Nouà », 1894, nr. 22, 25 noiembrie, p. 2.
11	L. T o 1 s t o i, Focul, trad. de Has, « Lumea Nouà » 1894, nr. 52, 29 dee. p. 3.
     12	L. Tolstoi, Calul cel bàtrin, trad. de Has, « Lumea Nouà », 1895, nr. 80, 28 ian. p. 2.
     13	L. Tolstoi, Cu ce tràiesc oamenii, trad. din ruseste de E. Grossu, « Lumea Nouà», 1896, nr. 594 — 603 — 30 iulie — 6 august, p. 2.
14	L. Tolstoi, Un numàr de jurnal, «Rominia Muncitoare», 1911, nr. 46 — 48,
13	august—20 august.
176